Scandalul provocat de softul instalat de Volkswagen pe automobilele diesel pentru masluirea testelor de emisii poluante nu este singurul caz in care un producator auto a fost prins ca a incercat sa insele autoritatile de reglementare din SUA folosind astfel de metode.

Volkswagen nu este primul producator auto care a facut acest lucru si nici nu este la prima abatere. General Motors, Ford Moror si American Honda Motor au fost obligate sa plateasca amenzi semnificative si au luat masuri in trecut pentru a rezolva deficientele descoperite de autoritati. Unele cazuri au rezultat din interpretarea diferita a reglementarilor sau din lacunele existente in legislatie, care au fost ulterior eliminate. Politica deliberata a VW de a trisa la testele de masurare a noxelor va avea probabil ca rezultat plata unor amenzi drastice, iar acordurile din trecut ofera o imagine despre instrumentele de care dispun Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite si Departamentul de Justitie.

In 1974, Volkswagen a acceptat plata a 120.000 de dolari pentru inchiderea acuzatiilor Agentiei, ca grupul german nu a dezvaluit existenta a doua dispozitive care modificau controlul emisiilor la 25.000 de modele ale VW din 1973, potrivit unei informatii relatate de Wall Street Journal si a unui comunicat al Agentiei de Mediu. In cadrul acordului, VW nu a recunoscut vreo ilegalitate. Dispozitivele erau doi senzori de detectare a temperaturii, care dezactivau o parte din sistemele de control al emisiilor. In 1995, General Motors a acceptat plata a aproape 45 de milioane de dolari pentru inchiderea acuzatiilor din partea autoritatilor guvernamentale, ca a montat in mod ilegal dispozitive care modificau controlul emisiilor la circa 470.000 de automobile Cadillac, efectul fiind cresterea poluarii, a anuntat la acea data Departamentul de Justitie.

Costurile totale suportate de GM au constat dintr-o amenda de 11 milioane de dolari, alocare a 8,75 de milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluarii si 25 de milioane de dolari pentru rechemarea si remedierea deficientelor vehiculelor. Aceasta a fost prima rechemare impusa de justitia SUA din motive de mediu.

In perioada 1991-1995, GM a instalat un cip pe automobilele Cadillac cu ajutorul caruia motoarele de 4,9 litri functionau cu o turatie mai mare la ralanti, printr-un consum mai ridicat de carburant, in timpul functionarii instalatiei de climatizare, pentru a evita o problema de oprire a motorului. Din acest motiv emisiile de monoxid de carbon erau mai ridicate.

In 1998, American Honda si Ford au acceptat fiecare plata mai multor milioane de dolari pentru cazuri legate de instalarea unor dispozitive care modificau nivelul noxelor.

Citeste si:
Jador, primele declarații în scandalul cu Florin Salam. De la ce a...
Jador, primele declarații în...

Agentia de Mediu a acuzat Honda ca a dezactivat o parte din computerul de board care detecta emisiile motoarelor la 1,6 milioane de automobile Accord, Civic, Prelude, Odyssey si Acura, fabricate in 1996 si 1997 si Civic din 1995, fara sa informeze institutia atunci cand a depus cerere pentru certificare.

Sistemul monitoriza nivelul emisiilor in timpul deplasarii vehiculelor.

Honda s-a angajat pentru inchiderea cazului sa prelungeasca garantia pentru emisiile masinilor la 14 ani sau 150.000 de mile, plus alte masuri, rezultand costuri de cel putin 250 de milioane de dolari. Compania a mai acceptat plata unor amenzi de 12,6 milioane de dolari si alte 4,5 milioane de dolari pentru proiecte de reducere a poluarii.

Ford a cheltuit 7,8 milioane de dolari dupa ce Agentia de Mediu a acuzat producatorul auto ca a instalat un dispozitiv care sa insele sistemul de control al emisiilor pe 60.000 de vehicule van Econoline din 1997. Software-ul reducea consumul de carburant dar crestea nivelul emisiilor de oxid de nitrogen peste nivelul admis de legislatia americana.

Citeste si:
Prețuri noul Volkswagen Tiguan în România: start de la 33.300 de euro
Prețuri noul Volkswagen...

Grupul Ford a acceptat eliminarea softului printr-o campanie de rechemari care a costat 1,3 milioane de dolari, precum si plata unei amenzi de 2,5 milioane de dolari, cumpararea de certificate pentru emisii de oxid de nitrogen in valoare de 2,5 milioane de dolari si alocarea de 1,5 milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluarii.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.