Romania a absorbit, in perioada 2007-2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro din fondurile structurale si de coeziune, nereusind sa termine niciuna dintre autostrazile finantate cu bani europeni, in timp ce Polonia a primit circa 6 miliarde de euro doar pentru autostrazi.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, Romania are o rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de 29,87% (aproximativ 5,7 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate in exercitiul bugetar 2007-2013.

La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici isi propusese sa ajunga la o absorbtie de 50% pana la sfarsitul anului 2013, transmite MEDIAFAX.

La mijlocul anului 2013, Romania - cu un nivel de absorbtie de 26,2% la acea vreme - se afla pe ultimul loc in clasamentul cheltuirii fondurilor, intocmit de Comisia Europeana. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.

Primele locuri erau ocupate de Estonia, cu 70,95%, Lituania, cu 70,83%, si Portugalia, cu 68,81%. Polonia ocupa cea mai buna pozitie dintre tarile central si est-europene, locul 7, cu 59,14%.

Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii "N+3" pentru Romania si Slovacia, ceea ce inseamna ca cele doua tari vor avea la dispozitie un an in plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 si 2012.

Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie, Programul Operational Sectorial Transport (POS T), care are alocata cea mai mare suma din cele 7 programe operationale, avea penultima rata de absorbtie. Din cele 20,22 miliarde de lei alocati in perioada 2007-2013 au fost absorbiti doar 876 milioane de euro (3,8 miliarde de lei), adica 19,19%.

Prin comparatie, Polonia a cheltuit numai pe autostrazi circa sase miliarde de euro in exercitiul bugetar 2007-2013. Potrivit AFP, autostrada care leaga Varsovia de Berlin a fost finalizata la timp pentru deschiderea campionatului de fotbal Euro 2012 (iunie), co-organizat de Polonia si Ucraina.

Citeste si:
Scrisoare comună a premierilor din România, Bulgaria, Ungaria,...
Scrisoare comună a...

Din cele sase autostrazi construite cu bani europeni in cadrul POS T, guvernele de la Bucuresti nu au reusit sa termine niciuna, la toate inregistrandu-se fie rezilieri de contracte, fie intarzieri in inaugurarea unor tronsoane, fie darea in folosinta fara terminarea completa a lucrarilor. In schimb, fiecare lot, de cativa kilometri, a fost inaugurat cu mare fast.

Astfel, CNADNR a atribuit asocierii italo - germane Astaldi - Max Boegl un contract de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea primului tronson al autostrazii Nadlac - Arad, inceput de constructorul Romstrade, detinut de Nelu Iordache.

Constructia autostrazii Nadlac-Arad, inclusa in reteaua trans-europeana de transport (TEN-T), a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consortiul romano - portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germana Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

Citeste si:
„Autostrada electrică” a Moldovei: Un retur Suceava-București, de...
„Autostrada electrică” a...

CNADNR a reziliat insa, in 2012, contractul pentru primul tronson, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor, iar in 2013 a reziliat si contractul de proiectare si executie a lotului 2, dupa falimentul Alpine Bau.

Proprietarul Romstrade, Nelu Iordache, se afla in arest si a fost trimis in judecata in dosarul privind deturnarea fondurilor pentru acest tronson, fiind acuzat de delapidare, fals in inscrisuri, spalare de bani si inselaciune.

Lucrarile de constructie pentru cele doua tronsoane au fost deschise in octombrie 2011, termenul de executie initial fiind de un an si jumatate.

CNADNR a deschis, la 19 decembrie, traficul pe trei loturi ale autostrazii Orastie-Sibiu, cu o lungime totala de 60,5 kilometri, in urma unei investitii totale de 1,46 miliarde lei (326,5 milioane euro), fara TVA.

Cele trei loturi (I, II si IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri si, respectiv, 16,6 km.

Citeste si:
Cseke Attila: Cea mai mare provocare, în 2022, absorbția fondurilor...
Cseke Attila: Cea mai mare...

Soferii vor putea circula pe autostrada de la Orastie pana in localitatea Cunta din judetul Alba, dupa care urmeaza o portiune inca nefinalizata, pana la Saliste (judetul Sibiu), si in continuare lotul IV al autostrazii, pana la Sibiu.

Valoarea contractului de proiectare si executie pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fara TVA, din care s-a decontat 35,4% in acest an.

In cazul lotului II, adjudecat de Straco Grup (Romania) si Studio Corona Civil Engineering din Italia, valoarea contractului a fost de 551 milioane lei fara TVA, procentul decontat in 2013 fiind de 43,6%.

Lotul IV a fost construit de asocierea italiano-romano Astaldi-Euroconstruct Trading '98-Astalrom, in baza unui contract de 530,7 milioane lei fara TVA, din care s-a decontat 40% in acest an.

Lotul III, castigat de italienii de la Impreglio, va fi inaugurat in 2014, deoarece pe acest lot au aparat "probleme tehnice grave", potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga.

Citeste si:
OLAF a descoperit un grup cu ramificații în România și Italia care...
OLAF a descoperit un grup cu...

Intarzieri s-au inregistrat si la constructia autostrazii Lugoj-Deva.

Primul tronson al acesteia, in lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulatiei la 23 decembrie, lucrarile fiind finalizate cu noua luni mai tarziu decat termenul stabilit.

Potrivit fisei tehnice, acest tronson, in lungime de 27,620 de kilometri, ar fi trebuit sa fie finalizat in 10 aprilie, insa lucrarile au durat pana in luna decembrie.

Primul lot al Autostrazii Lugoj - Deva a fost construit de consortiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua-Cossi Construzioni, valoarea investitiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adauga TVA.

Acest prim lot al autostrazii Lugoj - Deva are cate doua benzi de circulatie pe sens, zece poduri si 18 pasaje. Lucrarile nu sunt insa finalizate in totalitate, lipsind parapetii si spatiile pentru servicii. Acestea urmeaza sa fie finalizate pana in 2015.

Totodata, premierul Victor Ponta a declarat ca subtraversarile pentru ursi care vor fi construite pe tronsonul de autostrada Lugoj-Deva vor costa Guvernul intre 30 si 32 de milioane de euro.

Autostrada Lugoj-Deva face parte din Coridorul IV Paneuropean, iar lucrarile sunt finantate din Fondul de Coeziune (85%) si din bugetul de stat (15%).
Contractul pentru constructia lotului II al Autostrazii Lugoj - Deva a fost atribuit, la 18 octombrie, asocierii italiene Salini - Secol. Proiectul a fost estimat la 1,081 miliarde lei, dar lucrarile au fost adjudecate pentru 562,7 milioane lei. Pentru lotul III, contractul a fost adjudecat, la 21 octombrie, de consortiul Teloxim Con (controlata de omul de afaceri Theodor Berna) - Comsa (Spania) - Aldesa Construcciones (Spania) - Arcadis Eurometudes (Olanda) pentru 579,9 milioane lei, proiectul fiind evaluat initial la 1,008 miliarde lei, potrivit CNADNR.

Cele trei loturi insumeaza 71,9 kilometri.

Probleme exista si la cea de-a patra autostrada din POS T, Cernavoda-Constanta.

Tronsonul Cernavoda - Medgidia (20,5 km) al autostrazii Cernavoda - Constanta a fost inaugurat la 19 iulie 2012, circulandu-se insa pe o singura banda pe sens, in regim de drum national.

Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a reziliat, in 2011, contractul cu firma Colas, cea care ar fi trebuit sa realizeze tronsonul de autostrada Cernavoda - Medgidia, a fost organizata o noua licitatie castigata de consortiul Astaldi - Max Boegl, acelasi care lucreaza si la tronsonul Medgidia - Constanta. Semnarea contractului a avut loc la 21 septembrie 2011, iar la 7 octombrie au inceput lucrarile.

La sfarsitul lunii iulie 2011 au fost inaugurati 21 de kilometri din autostrada, de la Murfatlar la Constanta, iar timp de doua luni circulatia s-a desfasurat pe o singura cale pana la finalul lui septembrie, cand a fost data circulatiei si cealalta cale.

La 4 decembrie 2013, CNADNR a atribuit asocierii Tirrena Scavi - Societa Italiana Per Condotte D'Acqua un contract de 423,35 milioane lei (94,7 milioane euro), fara TVA, pentru proiectarea si constructia lotului 2 al autostrazii Timisoara - Lugoj, la peste un an de la primirea ofertelor din partea constructorilor.

Contractul vizeaza proiectarea si executia unui tronson cu o lungime totala de aproximativ 25,6 km.

Primul tronson al Autostrazii Timisoara-Lugoj, in lungime de 9,5 kilometri, a fost deschis circulatiei, la 23 octombrie 2012, lucrarile fiind finalizate cu sase luni inainte de termen.

Lucrarile de constructie pentru acest tronson au fost executate de asocierea SC Spedition UMB SRL - SC Tehnostrade SRL - Carena SpA Impresa di Construzioni.

Valoarea primului tronson al Autostrazii Timisoara-Lugoj este de 210.396.462, 74 lei (fara TVA), din care contributia Uniunii Europene este de 178.814.043,33 lei, iar contributia Guvernului Romaniei este de 31.555.419,41 lei.

Lucrarile la acest prim tronson au inceput in octombrie 2011.

Autostrada Timisoara-Lugoj are o lungime totala de peste 35 de kilometri, iar valoarea totala a proiectului este de 1.421.992.279 lei.

Ea va face parte din Coridorul IV Paneuropean, menit sa asigure conexiunea dintre vechile state membre ale Uniunii Europene si cele care au aderat in 2004 si 2007.

Lucrarile la Autostrada Arad-Timisoara - care a fost deschisa traficului in decembrie 2011, desi proiectul nu era finalizat, astfel ca se circula cu restrictii de viteza - au fost receptionate la 9 august 2013, fiind ridicate si restrictiile, iar lucrarile au o garantie de doi ani.

Lucrarile la autostrada dintre Arad si Timisoara au inceput in anul 2009, iar termenul de finalizare era de 24 de luni. In decembrie 2011, ea a fost deschisa traficului, fara ca santierul sa fie inchis.

De la deschiderea circulatiei, pe autostrada au avut loc de mai multe ori reparatii, in paralel cu lucrarile prevazute in proiect.

Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri si face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea lucrarilor la acest tronson este de 482,8 milioane de lei, echivalentul a 135,43 de milioane de euro.

La cele sase autostrazi se adauga varianta de ocolire a Municipiului Constanta, in regim de autostrada.

Valoarea totala eligibila a proiectului "Constructia Variantei de Ocolire a Municipiului Constanta" este de 260.664.914 lei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.