'Ne-a batut Dumnezeu, dar nu stim de ce'

La intrarea in localitatea Otelec a fost amenajata o tabara pentru sinistrati. Patru corturi militare gazduiesc citeva zeci de oameni ramasi fara case, dar si fara speranta. Victimele inundatiilor stiu ca trebuie sa o ia de la capat si sint convinse ca ajutoarele venite din partea autoritatilor nu pot acoperi nenorocirea care s-a abatut asupra lor. "Vine Pastele si noi stam in corturi. Ne-a batut Dumnezeu, dar nu stim de ce", murmura un batrin.

In fata taberei se impart ajutoare. Apa, conservele, piinea si margarina se termina in citeva secunde. Tacuti, cu capetele plecate, sinistratii se intorc in corturi, unde sint vizitati de reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica.

O solidaritate incredibila

Apare si primarul localitatii. Sinistratii il asalteaza cu intrebari. Vor sa stie cit va mai ploua, daca mai cresc apele si, cel mai important, daca le va da cineva o mina de ajutor.

"Nu am vazut niciodata atita solidaritate. Acum sintem ca fratii. Este incredibil prin ce trec acesti oameni, suferinta este imensa. Va spun, asa oameni solidari rar vezi. Cei din localitatile neafectate de ape vin aici cu mincare si haine, ii iau pe sinistrati si ii cazeaza. Este incredibil", spune, cu ochii in lacrimi, primarul comunei Uivar, Pavel Vajda. Raspunde, pe cit poate, la intrebarile oamenilor si ii incurajeaza.
Pina acum, din localitatile aflate in aria primarului Vajda au fost evacuate peste 1.700 de persoane. "In citeva clipe, toata agoniseala lor de-o viata s-a dus. Ii inteleg si pe cei care nu vor sa plece din case. E greu sa lasi tot ce ai strins si sa fugi. E tragic ce se intimpla. Am vazut cu ochii mei cum a crescut apa un metru, intr-un singur minut", ne mai spune el.

"Stam aici ca sobolanii"

Intram intr-un cort in care sint cazati 15 oameni. Stau in semi-intuneric si asteapta sa se intimple ceva, sa le spuna cineva ca tot acest calvar este pe sfirsite.
Afara insa ploua, iar vestea ca apele sint in crestere ii face pe sinistrati sa izbucneasca. "Stam aici ca sobolanii. Pentru ce am muncit o viata intreaga?", spune Stefan Hondjo, evacuat din localitatea Sinmartinu Maghiar. Batrinul este suparat ca nici un oficial de la Bucuresti nu a trecut pe la ei si spune ca nimanui nu-i pasa de sinistrati. "Nimeni de la guvern nu vine sa ne vada. Sint mii de oameni aici de care nu-i pasa nimanui. Vilele lor sint mai importante", rabufneste Stefan Hajdo. Ne intoarce spatele si face citiva pasi, dar continua sa vorbeasca. Injura in limba maghiara, gesticuleaza. "Eu il inteleg. A pierdut tot ce-a avut. Hainele de pe el le mai are", il scuza primarul Vajda.

Cosmarul apelor

In cort a intrat apa, iar saltelele sint deja ude. Oamenii nu mai rezista si spun ca ar vrea macar sa faca o baie, dar n-au unde. "E asa de ciudat. Uitati-va: numai apa in jurul nostru, dar nu putem nici sa ne spalam", ne spune Iolanda Galo.

Dupa care, femeia incepe sa plinga. Povesteste ca ea si sotul ei au stat trei zile pe linia ferata, unde nu a ajuns viitura. Au sperat ca apa se va retrage si ca vor merge din nou acasa, dar au ajuns in tabara sinistratilor. "Unde sa ne ducem acum? Tot ce am avut am lasat si am plecat din cauza inundatiei. O sa innebunim cu totii, ascultati la mine", spune Iolanda Galo.

Sotul ei sta cu capul in pamint si incepe sa spuna ceva de copiii lor. Ei au scapat pentru ca au plecat la Timisoara. Unul dintre ei sufera insa de o boala necrutatoare. "Unul dintre copiii nostri are 23 de ani si l-am operat pe creier. A avut tumoare. Nu ne-a ajuns necazul cu copilul, mai aveam nevoie si de inundatii", afirma Gheoghe Galo.

Moartea, ca izbavire

In acelasi cort, pe una dintre saltele, o batrina imbracata gros, cu doua baticuri pe cap, sta si se uita la colegii ei de suferinta. Nici Maria Halasz n-a reusit sa salveze ceva. "M-au luat cu elicopterul sau cum se numeste ala. Am stat in pod si de acolo m-au luat", povesteste pensionara din satul Ionel. Spune ca, la virsta ei, nu-si mai doreste nimic, decit sa moara. De aceea, tot ce si-a luat la ea a fost un carnet CEC pe care are opt milioane de lei. "Banii de inmormintare", spune, pe un ton moale, Maria Halasz.

Inspectia lui Traian Basescu a fost intrerupta de o furtuna

Seful statului a promis 60 de milioane de euro pentru localitatile sinistrate
Aflat intr-o vizita-fulger in Timis, presedintele Traian Basescu a vazut cu ochii lui proportiile inundatiilor catastrofale din Banat. El a anuntat ca, foarte urgent, vor fi alocate judetului 60 de milioane de euro; fondurile provin dintr-un imprumut pentru calamitati acordat de Banca Europeana de Investitii. Acesti bani vor fi destinati refacerii infrastructurii si a locuintelor distruse. Seful statului a spus ca guvernul pregateste actele normative pentru acordarea unor fonduri de la buget, in special pentru sprijinirea agriculturii.

Sosit direct de la Luxemburg, presedintele Traian Basescu a aterizat, in noaptea de luni spre marti, pe Aeroportul International Timisoara. El a venit in Timis pentru a evalua la fata locului pagubele provocate de inundatiile catastrofale din ultimele saptamini.
Presedintele "s-a luat" de Ciuhandu. Marti dimineata, seful statului a participat la intrunirea

Comandamentului judetean de criza, care este format din lideri ai administratiei judetene, directori ai unor institutii descentralizate, armata etc. In timpul sedintei, tinuta cu usile inchise, Basescu a fost pus la curent cu evenimentele petrecute de la inceperea inundatiilor.

Titu Bojin, fostul director PSD al Companiei Apele Romane Banat, a aratat ca in zona calamitata nu s-au mai facut investitii in diguri si infrastructura din 1912, din perioada Imperiului Austro-Ungar. Bojin a explicat, cu tot felul de harti si documente, ca speculatiile facute in ultima perioada, potrivit carora banii investiti in diguri au luat alte trasee, sint false.
In aceeasi sedinta, Basescu a avut un schimb de replici mai dur cu primarul Gheorghe Ciuhandu. Acesta s-a plins ca nu s-au facut investitii in decolmatarea canalului Bega. In acel moment, seful statului a rabufnit: "Parca eu as fi primar in Timisoara ca sa-mi spuneti lucrurile astea, iar dv. ati fi in Bucuresti".

Se vor face investitii masive. La incheierea sedintei, Basescu a dat o scurta declaratie de presa. Pentru inceput, el a mentionat ca problema efectelor inundatiilor trebuie rezolvata in mai multe etape. El a spus ca autoritatile judetene s-au achitat bine de prima etapa, respectiv, evacurea persoanelor din zonele sinistrate. "Este bine ca s-a facut acest lucru la timp si ca n-au existat victime", a spus Basescu.
In etapa urmatoare se vor reconstrui localitatile distruse. "Aici avem nevoie de bani, de multi bani, pentru refacerea infrastructurii, drumuri, poduri, podete, casele oamenilor. (...) Avem la dispozitie 250 de milioane de euro de la BEI pentru calamitati; din acestea, 60 de milioane vor ajunge de urgenta aici, pentru infrastructura si refacerea caselor", a declarat presedintele.

De la bugetul de stat se vor aloca mai multe fonduri pentru agricultura. "Stiu ca sint 80.000 de hectare compromise. Marii producatori au asigurari, dar cei mici nu si-au facut. Vom gasi o modalitate de despagubire pentru acestia sau de a-i ajuta sa reinfiinteze culturile agricole", a precizat Basescu.
Seful statului a fost impresionat de solidaritatea umana manifestata in aceste zile, de numarul mare de firme, dar si de persoane fizice care s-au oferit sa-i ajute material pe sinistrati.

"Marea" dintre Bega si Timis. Imediat dupa aceste declaratii, Basescu a plecat cu un elicopter sa vada zonele inundate. El a fost insotit doar de prefectul Ovidiu Draganescu, de presedintele CJ Timis, Constantin Ostaficiuc si de doi SPP-isti.

"Am tinut foarte mult sa survolam cu elicopterul zona inundata. Doar asa se pot vedea dimensiunile tragediei. Astfel, Traian Basescu a putut constata cit de grava este situatia. Intre canalul Bega si riul Timis este o adevarata mare acum, care se extinde in fiecare clipa", ne-a declarat liderul CJT, Ostaficiuc.
Elicopterul a aterizat doar in Pustinis. Al doilea popas, programat la Otelec, nu a mai fost posibil din cauza ca s-a anuntat o furtuna puternica.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe