Veninul de sarpe va omori si cancerul

Ca pradatori, serpilor le lipsesc citeva atribute-cheie: nu au picioare cu care sa urmareasca vinatul, nici labe pentru a-l trinti la pamint si nici gheare cu care sa-l inclesteze. Dar nici una dintre aceste deficiente nu cintareste prea mult, intrucit evolutia le-a inzestrat pe reptile cu cea mai eficienta arma: veninul. Cu aceasta arma, cele citeva sute de soiuri de serpi veninosi pot omori sau pot slabi prada inainte ca ea sa poata sa evadeze. Pe viitor insa, substanta otravitoare letala poate ajuta la tratarea cancerului, a epilepsiei sau a Alzheimerului, informeaza publicatia “Popular Science”.

La nivel general, oamenii de stiinta cad de acord asupra modului in care au evoluat glandele veninoase. Consensul nu se rasfringe insa si asupra otravurilor. Unii cercetatori cred ca veninul este compus din proteine modificate din saliva serpilor, proteine care functionau deja pentru a dobori si pentru a digera vinatul.

Altii cred ca abilitatea de a produce venin a evoluat independent in rindul a diferite specii de serpi. Dar omul de stiinta australian Bryan Fry, unul dintre cei mai mari experti din lume in domeniu, are o alta teorie. El a descoperit, cu ajutorul analizei ADN, ca majoritatea proteinelor si enzimelor intilnite in veninuri se aseamana fidel cu substante gasite in alte parti ale corpului unui sarpe, cum ar fi ficatul sau organele digestive.

Genele care controleaza producerea acestor substante in alte organe au ajuns sa fie activate cumva in glandele salivare. Aici, ele produc substante care, odata modificate si rafinate, le permit serpilor sa-si omoare prada intr-un mod mult mai eficient. Fry crede ca aceasta functie a aparut o singura data, cu mai bine de 100 de milioane de ani in urma, la unul dintre cei mai timpurii stramosi ai serpilor moderni. S-a imprastiat apoi printre ceilalti, dar s-a dezvoltat la maximum la doar cele trei familii considerate acum veninoase. Veninul, in alte cuvinte, este mai batrin decit serpii insisi.

Este greu de crezut astfel cum substante proiectate atit de bine pentru a ucide pot fi de folos si in medicina, dar acest lucru a fost demonstrat. Prima substanta cu uz medical extrasa din veninul unui sarpe a venit de la o vipera braziliana, “Bothrops jararaca”, in 1949. Veninul ei dilata vasele de singe si face ca prada sa-si piarda tensiunea arteriala, reactionind mai incet sau chiar prabusin-du-se. S-a creat, in cele din urma, fundamentul pentru medicamentele numite “inhibitori ACE”, folosite pentru reglarea tensiunii arteriale.

Un alt medicament util impotriva afectiunilor sangvine provine de la o vipera malayeziana. In forma sa pura, veninul ei face ca vinatul sa moara de hemoragie acuta, stopind coagularea singelui. La oameni, el trateaza cheagurile de singe.