Decizia reginei Elisabeta de a-i oferi titlul de cavaler controversatului autor al „Versetelor satanice“ dinamiteaza relatiile politice cu statele islamice.

Autor al celebrului roman "Copiii de la miezul noptii", pentru care a primit Booker Prize in 1981 si Premiul Booker of Bookers, pentru cel mai bun roman din istoria acestei distinctii, Salman Rushdie a fost de curind numit cavaler al Marii Britanii. La aceasta ceremonie, traditionala pentru Curtea Regala britanica, alaturi de scriitorul de origine indiana au mai primit acest titlu alte 20 de persoane, printre care Christiane Amampour, seful corespondentilor internationali de la CNN, si Oleg Gordievski, fost agent KGB. Devenit Comandant al Ordinului Imperiului Britanic pentru contributia sa literara, Rushdie a declarat: "Sint incintat si magulit de aceasta mare onoare si foarte recunoscator ca munca mea a primit aceasta recunoastere".

Daca celelalte titluri pe care le-a acordat regina nu au stirnit reactii notabile, in cazul lui Rushdie, consecintele sint surprinzator de violente. In 1989, ayatollahul Khomeini, important lider politic si religios al Iranului, a eliberat un edict religios prin care ordona musulmanilor sa-l ucida pe Rushdie pentru continutul romanului sau, "Versetele satanice", considerat blasfemator. Scriitorul a trait multi ani la Londra sub amenintari: Scotland Yard a declarat ca, in urma mai multor atentate, Rushdie era nevoit sa mearga insotit de un gardian. In acea perioada, nu numai viata sa era constant in pericol, ci si cea a editorilor si traducatorilor sai: editorul japonez a fost ucis, traducatorul editiei italiene a fost injunghiat mortal in 1991, iar editorul norvegian a fost impuscat in fata casei sale in 1993. Marea Britanie a rupt relatiile diplomatice cu Iranul, dar in 1998 le-a reluat, ca urmare a numeroaselor asigurari pe care le-a primit din partea guvernului statului islamic ca viata scriitorului nu va mai fi pusa in pericol. Cu toate acestea, la scurt timp dupa acordul irano-britanic, media iraniene au publicat mesaje prin care citiva clerici ii indemnau pe musulmani sa respecte edictul ayatollahului, considerind condamnarea la moarte drept o decizie irevocabila.

Distinctia pe care regina Marii Britanii i-a acordat-o lui Rushdie nu a facut decit sa reactualizeze acest indelungat conflict, ba mai mult, sa-i ramifice implicatiile. Iranul considera acest premiu acordat "uneia dintre cele mai urite figuri ale lumii musulmane", dupa cum il caracterizeaza purtatorul de cuvint al ministrului iranian al afacerilor externe, o jignire la adresa Islamului.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.