Cultura in Parlament, intre tuica si trusoul bebelusilor

Membrii Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa de la Senat au initiative legislative privind functionarea Politiei si a Jandarmeriei, trusoul nou-nascutilor, medicina muncii si medicina scolara, infiintarea Institutului de Drept Public si Stiinte Administrative, paza obiectivelor, reabilitarea drumurilor nationale, modificarea Legii Invatamantului si a Statutului personalului didactic, sistemul de pensii, transformarea satelor in comune si schimbarea numelor de judete, protectia consumatorilor si controlul provenientei averilor. Initiativele in domeniul strict de competenta a comisiei fac mai degraba exceptia decat norma.

Cu cateva saptamani in urma, Institutul Cultural Roman, Administratia Fondului Cultural National, Centrul National al Dansului si o lunga lista de artisti independenti si organizatii non-guvernamentale din domeniu lansau un apel public pentru modificarea legislatiei de finantare culturala. Apelul era adresat Guvernului (prim-ministrului, ministrului Culturii si Cultelor, celui de Finante) si celor doua Comisii parlamentare de Cultura, avandu-i ca presedinti pe deputatul PNL Catalin Micula si senatorul PSD Adrian Paunescu. Nici una dintre aceste entitati nu s-a sesizat si nu a raspuns, desi sunt singurele care au dreptul la initiative legislative. Conform statutului, Comisiile de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa ale Parlamentului Romaniei au ca domeniu de activitate "institutii de arta si cultura; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei si a celorlalte mijloace de informare in masa". La Senat, comisia are 11 membri, iar la Camera Deputatilor, 19, cu totii inaintand propuneri de legi noi si modificari ale legislatiei actuale. Din 2005 pana acum, de pilda, presedintele Comisiei de Cultura din Senatul Romaniei, PSD-istul Adrian Paunescu, a avut cinci initiative legislative: pentru modificarea si completarea legii privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane juridice de utilitate publica (raport depus), o propunere legislativa privind transmiterea unor imobile apartinand Memorialului Ipotesti Centrul National de studii "Mihai Eminescu" in domeniul public al statului si atribuirea acestuia in folosinta gratuita a Uniunii Scriitorilor din Romania, pe o perioada de 49 de ani (inaintata impreuna cu Mihai Malaimare si Varujan Vosganian si respinsa definitiv), o propunere legislativa privind amplasarea unor monumente ale Poetului National Mihai Eminescu (respinsa definitiv), un proiect de lege pentru modificarea si completarea legii privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice (respins definitiv) si, recent, o propunere legislativa de modificare a Legii nr. 164/2001 privind... pensiile militare de stat. Nici in trecuta legislatura, cand partidul din care face parte era la putere, Paunescu nu a fost mai activ: s-a ocupat de depunerea juramantului de credinta de catre senatori si deputati, de instituirea Zilei Presei Romane, declararea municipiului Targoviste ca obiectiv de interes national (initiative, toate, respinse) si (ceva mai cultural, de asta data) de instituirea indemnizatiei de merit.

"Legea facturii cambiate" si acciza la tuica

Omologul lui Paunescu, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, Catalin Micula (foto), este initiatorul unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Din expunerea de motive, publicata si ea pe site-ul camerei inferioare a Parlamentului, aflam ca e vorba despre ridicarea accizelor pentru tuica si alte bauturi. Tot Catalin Micula (co-proprietar al unei foarte mari companii romanesti de bauturi) e unul dintre initiatorii proiectului pentru "Legea facturii cambiate". Colega sa deputat (si europarlamentar) Gabriela Cretu (PSD) a obtinut in Parlament infiintarea comunei Lalesti, judetul Vaslui, prin reorganizarea comunei Puiesti, si a avut mai multe initiative in domeniul invatamantului, G. Cretu fiind, pana la alegerile din 2004, profesoara la Vaslui (conform CV-ului de la Camera Deputatilor). Deputata Lavinia Sandru, absolventa de actorie, lucreaza la Codul de procedura penala, Legea sigurantei nationale, Legea petrolului, statutul magistratilor, statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din Aviatia Civila din Romania, regimul concesiunilor, "Legea antinomenclatura" si cea privind informarea spectatorilor asupra "playback"-ului in concerte.

In esenta, la Camera Deputatilor, membrii Comisiei de Cultura se ocupa cu precadere de reforma in domeniul sanatatii, de programul "cornul si laptele", Legea fondului funciar, accesul la propriul dosar, administratia publica locala si "Zona Metropolitana Bucuresti", Legea voluntariatului, infiintarea Ghiseului Unic la punctele de trecere a frontierei, bursa scolara "Guvernul Romaniei", expertiza judiciara si extrajudiciara, dotarea primariilor din comune cu autoturisme, organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si cea a "Biroului Unic pentru depunerea formularelor privind obligatiile declarative ale persoanelor fizice autorizate, persoanelor juridice si ale altor entitati care au calitatea de angajator".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe