Povesti de Craciun cu Lia Bugnar si Mircea Diaconu

Sup semnatul Porancea Mihaita din Bucuresti deoarece nu am serie de buletin pentru ca sint inca copil si tocmai in viitor o sa am ca toata lumea. Spun toata ziua cum mi-am petrecut-o. M-am trezit disdedimineata, cum se crapase de ziua ca sa vad daca Mos Craciun venise cu vreun cadou cit de cit pentru ca totusi nu mai sint copil mic si Stan Anghel de la B spune la toti copii ca Mos Craciun nu exista, ca i-a spus lui mama sa si tatal sau ca ei sint Mos Craciun si ca acum e mare si ei nu mai au bani pentru atitea pretentii cite a scris el pe lista aia drept scrisoare catre Mosul.

I-au luat totusi trening nou ca totusi n-avea cu ce sa vina la educatie fizica si ridea toata lumea de el pina si curcile. Cind se ivisera zorile diminetii m-am trezit si m-am dus la brad sa vad daca Stan Anghel minte de ingheata apele. Sub brad am gasit: O pereche de patine albastre ca ale lui Teasca de la mine din clasa, 6 sticlute de iaurt Actimel, o carte pe nume "Micul print". Sup brad mai erau si un mic cadou pentru Mami si un mic cadou pentru Tati care sigur ca nu mi-am indraznit sa pun mina caci nu erau lucrul meu totusi am dat doar putin de o parte hirtia si cind colo ce zaresc.

Tati: un dividiu care am vazut doar intr-un colt cum se chema, ca sa nu rup hirtia de cadou. Se chema Dirty si era cu o poza cu o doamna care se lingea pe bot pentru ca tocmai mincase ceva si de la git n-am mai vazut-o ca sa nu rup hirtia de cadou. Mami: o forfecuta pentru pielite, un dres de culoarea negru cu gauri si inca ceva de forma mai lunguiata si tare care

n-am putut sa vad ca sa nu rup hirtia de cadou dar am simtit prin pipaite. Dupa aceasta m-am dus din nou in camera mea ca sa ma culc si sa ma trezesc mai incolo ca de obicei si sa ma bucur in familie de cadourile ce le-am primit. Cind ce idee imi venise. Sa fac un gest de neuitat si sa ma duc la Mos Craciun si sa-i duc si lui un cadou ca lui n-are cine sa-i aduca si el ne aduce tuturor, chiar si lui Stan Anghel care minte de ingheata apele doar ca sa ne strice speranta si visele copilariei.

Asa ca m-am dus tiptilus-tiptilus din nou la brad si am luat trei sticlute de Actimel si apoi am cazut pe ginduri. Peste o vreme, nici una nici doua, am luat din raft sidiul cu "Apollodor" care-mi place din toata inima si am hotarit sa i-l daruiesc pentru totdeauna lui Mos Craciun. Eu cit de cit l-am ascultat in asemenea hal incit l-am memorat si daca imi va veni dor pot sa mi-l cint chiar si eu dar mai mult in gind pentru ca nu am nici pic de ureche.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe