Social • 17 Noiembrie 2006 •
Eroii de banda desenata au invadat Hollywoodul, iar succesul lor e masurat, ca de obicei, prin nenumaratele sequel-uri deja anuntate. Care e drumul de la o BD de succes la un blockbuster si cum am ajuns sa traim inconjurati de supereroi?

Superman, Batman si X-Men au deschis drumul, Spider-Man a doborit toate recordurile. Hulk a incercat sa-si puna amprenta demolatoare asupra noii generatii de adolescenti cinefili, iar Catwoman a mieunat prin Halle Berry si s-a transformat in unul dintre cele mai vazute filme din vara anului 2004. Ultimii ani i-au mai adus pe Hellboy, Daredevil, Constantine si, desigur, pe controversatul "Sin City".

La inceput au fost BD-urile

Vremea supereroilor a inceput, in paginile revistelor de desene animate, cu figuri precum Superman (1938), Batman (1939) sau Captain America (1941), printre altii. Dupa razboi, DC Comics, editura in curtea careia se aflau marii eroi, a intrezarit potentialul acestora si a creat celebra Justice League of America (1960), in care se reuneau eforturile lui Batman, Superman, Flash, Green Lantern, Aquaman sau Wonder Woman.

Dar cel care a intuit cel mai bine asteptarile cititorilor din perioada controversata a anilor ’60 a fost un scriitor care lucra pentru editura rivala, Marvel, cea care crease Captain America. Lui Stan Lee i se datoreaza aparitia unui univers de supereroi complex: "The Fantastic Four" (1961), "Hulk" (1962), "Spider-Man" (1962), "X-Men" (1963), "Daredevil" (1963) - care s-au transformat, in mod firesc, intr-o noua Justice League, la fel de solida, dar mai adaptata epocii.

Adolescentii, stapinii Hollywoodului

"Cu vreo 30 de ani in urma (istoricii de film au convenit asupra anului 1977 - cind s-a lansat 'Razboiul Stelelor>> - ca 'An 0>> in care incepe totul), copiii si adolescentii au pus stapinire pe Hollywood. Din momentul acela, gusturile lor au facut legea: de aici succesiunea interminabila de ecranizari de mare anvergura dupa benzi desenate cu supereroi", e de parere criticul de film Andrei Gorzo, adaugind: "Ce altceva sint supereroii acestia decit niste adolescenti inadaptati si ce sint puterile lor supranaturale, daca nu fantezii compensatoare?". Pentru criticul Andrei Cretulescu, trecerea de la reviste de BD la film e una normala: "In primul rind, storyboard-urile sint gata facute, in al doilea rind, mai toate operele scrise si publicate ajung, mai devreme sau mai tirziu, film de cinema, mai bun sau mai prost".

Criticul atrage insa atentia asupra dimensiunilor fenomenului cinematic, care depaseste cu mult publicul fidel benzii desenate: "Numai admiratorii inversunati ai genului considera cartile de benzi desenate carti pur si simplu, si ca atare protesteaza grozav cind favoritele ('Hellblazer>>, 'From Hell>> etc.) ajung la cinema travestite. Oamenii (copiii?) dau navala la cinema pentru ca vor mortis sa-si vada eroii odinioara desenati topaind in decoruri cvasinaturale, cu ajutorul computerelor, chit ca poate le era mai bine pe hirtie".

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.