Invatamintul superior se aliniaza la UE

Invatamintul universitar se va modifica din aceasta toamna, cind vor fi puse in practica schimbari importante impuse de alinierea la standardele Uniunii Europene. Rectorii celor 53 de universitati de stat si particulare acreditate se intilnesc miine la Bucuresti pentru a aproba noua lista a specializarilor de licenta, care va trebui sa raspunda mai bine cerintelor pietei europene a muncii. Propunerea este ca numarul specializarilor sa fie redus cu aproximativ 30%.
Incepind din anul academic 2004-2005, cei mai multi studenti vor obtine diploma de licenta dupa numai trei ani, iar apoi pot urma studii de masterat cu durata de doi ani. Exceptie fac universitatile tehnice, unde studiile pentru licenta vor dura patru ani, iar masteratul un singur an. O alta exceptie o constituie facultatile de medicina si cele de arhitectura unde nu se vor produce modificari in durata studiilor de licenta.
Aceaste schimbari sint impuse de punerea in aplicare a declaratiei de la Bolognia, semnata de Romania in 1999, ce prevede armonizarea cu sistemul universitar european. O alta modificare ce decurge din procesul Bologna este stabilirea unui nomenclator al specializarilor in care se va obtine diploma de licenta.

Consiliul National al Rectorilor (CNR) se intilneste miine, la Universitatea Bucuresti, pentru a discuta si aproba acest nomenclator, sub forma unui proiect de hotarire de guvern.
"Reducerea specializarilor nu este obiectivul principal. Ideea este ca specializarile sa aiba o arie mai generala de cuprindere, pentru ca ele sa fie mai usor de absorbit pe piata fortei de munca. Rectorii ne-au trimis deja propunerile lor si avem un proiect care va fi dezbatut vineri. Acesta ar presupune o reducere cu circa 305 fata de actuala lista de specializari, dar si infiintarea unor specializari noi", ne-a declarat Ecaterina Andronescu, presedinta CNR. Consiliul National al Rectorilor are 73 de membri, dintre care 53 de rectori ai universitatilor de stat si 20 ai universitatilor particulare.

Analistii economici se vor specializa si in comunicare

Rectorii isi pun si problema impactului pe care modificarile le vor avea asupra candidatilor. "Eu cred ca sistemul cu patru ani de licenta si numai un an de masterat ar putea crea probleme cu recunoasterea masteratului. Durata masteratului in tarile UE este intre 1,5 si doi ani", ne-a declarat prof. dr. Gheorghe Rosca, rectorul ASE Bucuresti.

Rectorii si decanii din universitatile cu profil economic au decis sa pastreze aproape neschimbata lista specializarilor de licenta, cu exceptia unor modificari minore. Specializarea "Economie Generala" se va numi in viitor "Economie si Comunicare" deoarece absolventii vor fi profesori si analisti economici pusi in situatia de a comunica publicului larg rezultatele analizelor. Specializarea "Relatii economice internationale" se va numi "Economie si Afaceri Internationale". Toate facultatile economice din tara au convenit asupra unui trunchi comun de 13 discipline, pentru a se putea asigura mobilitatea studentilor de la o facultate la alta.

"Vom fi singura tara din Europa cu un numar atit de mare de specializari"

Lista preliminara a propunerilor privind nomenclatorul de specializari ii nemultumeste pe unii rectori. "Nu sintem de acord cu proiectul care va fi discutat. Sint propuse in jur de 256 de specializari pentru licenta, care acopera uneori domenii foarte inguste, ce echivaleaza in unele cazuri cu doua sau trei cursuri", ne-a declarat prof. dr. ing. Viorel-Aurel Serban - prorector al Universitatii Politehnica Timisoara.

"De exemplu, in domeniul informatic avem informatica medicala, informatica in economie si informatica aplicata. Sint trei specializari diferite, desi ar fi fost de ajuns o singura specializare care sa le includa pe toate: Informatica aplicata. Daca lista va ramine asa, cred ca vom fi singura tara din Europa cu un numar atit de mare de specializari", a continuat prorectorul UPT. Rezistenta profesorilor la restringerea listei specializarilor provine din faptul ca aceasta masura impune modificarea cursurilor si a modului de predare. "Cred ca rezistenta la nou este un principiu care tine de comoditate. Noi, aici, la Timisoara sintem hotariti sa facem reforma si, chiar daca va fi aprobata o lista larga de specializari, vom adopta un curriculum de asa natura incit licentiatul sa aiba o competenta cit mai larga, sa fim cit mai aproape de ceea ce se intimpla in spatiul european", ne-a mai declarat prorectorul UPT.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe