"Astazi ma simt putin roman, fara a inceta sa fiu spaniol, asa cum mi-as dori ca voi sa va simtiti spanioli, fara a inceta sa fiti romani". Cel care a facut marturisirea este chiar ministrul Administratiei Publice de la Madrid, Jordi Sevilla, lider important din Partidul Socialist, prezent printre 300 de capsunari de Ziua Nationala. Opozitia a atacat turneul electoral al ministrului Sevilla printre romanii din Spania.

"Partidul Socialistilor incearca sa faca acelasi lucru, sa ii atraga pe votantii romani. Ministrul Sevilla nu a vrut sa piarda sarbatoarea romanilor si chiar sa incerce sa o patroneze", spune Carlos Fabra, liderul local al Partidului Popular. Nicole Mitulescu, presedinta Asociatiei Romane din Castellon, ne-a spus ca politicienii au afirmat ca in unele comune s-ar putea sa fie primari romani. Se simte o miscare la nivelul partidelor, sa cistige votul romanilor, ca si-au dat seama ca sintem foarte multi. Eu cred ca or sa se duca toti romanii la vot".

"Astazi ma simt putin roman, fara a inceta sa fiu spaniol, asa cum mi-as dori ca voi sa va simtiti spanioli, fara a inceta sa fiti romani". "Romanul" care a facut aceasta marturisire este chiar ministrul Administratiei Publice de la Madrid, Jordi Sevilla, lider important al Partidului Socialist Muncitoresc din Spania (PSOE) prezent printre cei 300 de capsunari adunati de Ziua Nationala a Romaniei in orasul Castellon, din Regiunea Valencia.

Castellon, teren de lupta

Ministrul socialist nu a facut degeaba aceasta declaratie. Castellon este scena unei batalii aprige pentru voturile romanilor stabiliti acolo. Conform unei legi din 1999, rezidentii in Spania care au cetatenia unui alt stat din UE au dreptul de a vota la alegerile locale. Daca Romania va intra in Uniunea Europeana la data stabilita, capsunarii aflati legal in Spania vor vota la alegerile locale din primavara lui 2007. Iar miza e importanta pentru principalele partide spaniole, cel Socialist Muncitoresc, condus de premierul Zapatero, si cel Popular, conservator, al fostului premier Aznar, aflat in opozitie.

La nivelul intregii Spanii, 207.000 de romani au drept de rezidenta. Ei sint concentrati in citeva zone in care pot influenta, incepind cu 2007, scena politicii spaniole. In regiunea Castellon, cei 30.000 de romani reprezinta aproximativ 10% din populatie. Un alt exemplu: in orasul Alcalá de Henares, din estul Madridului, primarul a fost decis la o diferenta de 3.000 de voturi. In acest oras traiesc 18.000 de romani. Cele doua partide spaniole au inceput deci sa se bata pe capsunarii Romaniei.

Popularii au fost primii

Batalia a fost lansata de presedintele Partidului Popular din Castellon. Carlos Fabra a cerut alesilor locali conservatori sa ii furnizeze urgent recensamintul imigrantilor, motivind "rolul important pe care il va avea tema imigratiei in urmatoarele alegeri municipale din 2007". In replica, guvernul socialist a deschis o ancheta pentru a verifica daca cererea lui Carlos Fabra incalca legea electorala ce interzice accesul la date personale.

Dar conservatorul Fabra nu s-a lasat intimidat. S-a dus la deschiderea Festivalului Romanesc din Castellon si le-a spus capsunarilor ca nu exclude ca la viitoarele alegeri municipale sa fie ales "un consilier local roman, sau un primar, chiar si in Parlamentul Comunitatii Valencia sau in Parlamentul European".

Socialistii au reactionat

Un alt partid socialist, Stinga Unita, a acuzat Partidul Popular ca incearca sa manipuleze voturile imigrantilor romani. "Partidul Popular, care a cistigat primaria din Castellon, nu a facut nimic pentru a-i ajuta pe romani sa se integreze in comunitate. Ni se pare o manevra fara obraz si lipsita de demnitate, nu poate fi folosit un grup de persoane in scop politic", ne-a declarat Concha Amorós, coordonatoarea locala a Stingii Unite.

Si grupul socialist din Parlamentul Provinciei Valencia a calificat actinea Partidului Popular drept "o nerusinare". Liderul local al popularilor, Carlos Fabra, spune insa ca socialistii nu sint mai breji. "Partidul Socialistilor incearca sa faca acelasi lucru, sa ii atraga pe votantii romani. Ministrul Sevilla, care a fost la sarbatoarea romanilor, viziteaza regiunea o data la trei sau patru luni. Ieri nu a vrut sa piarda sarbatoarea romanilor si chiar sa incerce sa o patroneze, impreuna cu delegatul guvernului".

Capsunarii au febra electorala

Romanii sint constienti de influenta lor. Nicole Mitulescu, presedinta Asociatiei Romane din Castellon, ne-a spus ca spaniolii "si-au dat seama ca in 2007 o sa intram in UE si o sa avem drept de vot. Politicienii au spus ca in unele comune s-ar putea sa fie primari romani. Se simte o miscare la nivelul partidelor, sa cistige votul romanilor, ca si-au dat seama ca sintem foarte multi. In Castellon, sintem 30-40.000 de romani, asta inseamna 15-20% din populatie.

La nivel de provincie, sintem 60-70.000". Romanii par sa joace cu toate partidele care ii curteaza. "Noi colaboram cu autoritatile: la primarie este Partidul Popular, iar la 'prefectura>> guvernului spaniol sint socialistii. Popularii detin controlul asupra serviciilor sociale. La nivel national, socialistii au dat anul trecut o lege de legalizare a situatiei imigrantilor ilegali din Spania, de care au profitat mii de romani", ne-a declarat Nicole Mitulescu. Iar capsunarii incep sa simta febra electorala: "Lumea e incintata ca o sa voteze aici. Au inceput sa discute, sa intrebe. Eu cred ca or sa se duca toti romanii la vot, acum, la primele alegeri, din 2007. Exact cum s-a intimplat in Romania, dupa ce a cazut Ceausescu. E prima data cind poti sa mergi la vot", ne-a spus Nicole Mitulescu.

Miini delicate

Romancele au inceput din nou sa joace la ruleta spaniola a capsunilor, cu premii de 32,45 euro brut pe zi. "Doamna de 20-45 ani, cu bogata experienta in munca la cimp, sa stie sa zica macar 'da>> si 'nu>> in spaniola, fara prea multe plecari in Spania la activ". Totusi, multe sint respinse din motive "care se gasesc numai in capul angajatorului spaniol", dupa cum ne-a spus o angajata a Oficiului pentru Migratia Fortelor de Munca. "Vor numai femei, pentru ca ele sint mai delicate cu capsunile. Barbatii le string prea tare in mina. Se uita sa nu fie prea grase, ca n-au loc printre rasaduri", ne-a dezvaluit o romanca de la oficiu.