Procurorii mai au de rezolvat doar doua dosare ale Revolutiei

In dosarul de la Sectia Parchetelor Militare sunt cercetate imprejurarile in care participanti la Revolutie din Timisoara, Bucuresti, Brasov, Constanta, Slobozia si Resita au murit impuscati sau au fost raniti. La dosar lucreaza trei procurori, care aproape au finalizat studierea celor 1.000 de volume, in vederea evaluarii probelor si a stabilirii vinovatilor, relateaza NewsIn.

De asemenea, la finalizarea dosarulului de la Sectia de Urmarire Penala lucreaza tot trei procurori.

Dosarul de la Sectia Parchetelor Militare, cu numarul 97/P/1990, este o parte disjunsa dintr-un alt dosar constituit imediat dupa Revolutie (nr.76/P/1990) in care au fost trimisi in judecata noua inculpati, iar cauza a fost solutionata definitiv de instanta de judecata.

In acest dosar se incearca identificarea persoanelor care "prin folosirea armelor de foc si a altor mijloace violente" au ucis 48 de persoane si au ranit 150.

Pe 20 septembrie 1995 s-a dispus incetarea urmaririi penale fata de cei anchetati, pe motiv ca "persoanele care au avut putere decizionala in represiunea din 1989 au fost deja judecate si condamnate definitiv ori au decedat (Nicolae Ceausescu, Nicolae Elena, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad)".

Impotriva acestei rezolutii Asociatia 21 Decembrie a formulat o plangere in 2003, care a fost admisa in decembrie 2004, iar procurorul Dan Voinea a dispus redeschiderea anchetei si conexarea a 137 de dosare in unul singur si a inceput urmarirea penala fata de 102 persoane, atat militari, cat si civili. Insa, in urmatorii patru ani, generalul Dan Voinea le-a prezentat invinuirile doar la sapte d in cei 102 urmariti penal, dupa cum urmeaza: in 2005 generalului Victor Atanasie Stanculescu si colonelului Corneliu Pircalabescu (fostul comandant al Garzilor Patriotice), in 2007 generalului Iosif Rus (fost comandant al Aviatiei Militare), lui Petru Obregia, locotenent-colonelului Nicolae Dochinoiu (fost comandant al unitatii de elicoptere Sibiu) si generalului Ioan Florea (fost comandant al Garnizoanei Brasov), iar in 2008 lui Dorel Amaricai.

Decizia de a redeschide ancheta penala a fost motivata prin "gresita incetare a urmaririi penale, incalcarea normelor de procedura prin necomunicarea rezolutiei de incetare a urmaririi penale persoanelor interesate, nu a fost lamurita din punct de vedere cronologic evolutia evenimentelor, nu au fost audiate persoanele vatamate, ranitii lipsiti de libertate in mod ilegal, rudele celor decedati, pentru a da detalii in legatura cu imprejurarile in care au fost vatamate sau daca se constituie parti civile".

In cazul dosarului nr.529/P/1990, referitor la revolutia de la Targul Mures, declinat catre Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica pe 21 ianuarie 2008 si care fusese restituit si infirmat, procurorii au decis pastrarea solutiei din 22 octombrie 2003 de scoatere de sub urmarire penala.

Opt dosare in care au fost cercetati demnitari comunisti au ajuns in instanta

Potrivit datelor statistice detinute de Parchetul General, Sectia Parchetelor Militare a trimis in judecata cadre din conducerea de partid si de stat care au dispus masurile de reprimare a Revolutiei in opt dosare.

Primul dosar al Revolutiei a fost 1/P/1990, prin care au fost trimisi in judecata Nicolae si Elena Ceausescu, acuzati genocid, au fost condamnati la moarte si executati.

In al doilea dosar intocmit au fost trimisi in judecata Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Dinca si Manea Manescu, pentru complicitate la genocid, avandu-se in vedere ca si-au dat acordul pentru reprimarea demonstrantilor de la Timisoara, Cluj, Bucuresti si celelalte localitati unde au fost inregistrate victime. Cei patru au fost condamnati la inchisoare pe viata.

Intr-un alt dosar a mai fost trimis in judecata generalul Andruta Nicolae Ceausescu (fratele lui Nicolae Ceausescu, fost comandant al Scolii de ofiteri de Securitate de la Baneasa), pentru omor deosebit de grav si nerespectarea regimului armelor si a munitiilor, pentru ca a ordonat sa se deschida focul asupra manifestantilor de la Piata Universitatii. Andruta Ceausescu a fost condamnat la 15 ani de inchisoare.

Un alt dosar l-a avut ca inculpat pe Nicu Ceausescu, fiul lui Nicolae si al Elenei Ceausescu, fost prim-secretar al Consiliului Judetean al PCR Sibiu, acuzat de genocid.

Dosare din tara trimise in instanta pentru evenimentele din 17-21 decembrie 1989

Pentru violentele inregistrate pana pe 22 decembrie 1989 au fost intocmite 102 dosare penale, fiind cercetate 214 persoane.

Dintre persoanele cercetate, 51 au fost trimise in judecata. Astfel, au ajuns sa raspunda in fata instantei trei membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, un membru al Comitetului de partid al judetului Timis, trei inculpati din Departamentul Securitatii Statului, sase cadre ale Securitatii Judetului Timis, sase ofiteri si un subofiter MApN, precum si doi civili.

Printre cei trimisi in judecata s-au aflat: Ion Coman, fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, Radu Balan, fost prim secretar al Comitetului Judetean Timis al PCR, Ilie Matei, fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si Cornel Pacoste, fost viceprim ministru. Toti au fost judecati pentru genocid.

Pentru uciderile si ranirile din timpul manifestatiilor de la Sibiu si Cisnadie au fost trimise in judecata 16 persoane.

Peste 41.000 de persoane au fost audiate in dosarele Revolutiei

Activitatea organelor judiciare cu privire la evenimentele din decembrie 1989 a presupus audierea a peste 41.000 de martori si persoane vatamate. De asemenea, in cazul a 3.500 de persoane s-a dispus efectuarea unor constatari medico-legale si trimiterea spre examinare la Institutul National de Medicina Legala si la laboratoare exterioare de medicina legala.

Prin ordonanta s-a dispus efectuarea a peste 1.100 expertize balistice, au fost efectuate peste 10.000 de investigatii in teren si aproximativ 1.000 de cercetari la fata locului cu intocmirea proceselor-verbale.

In timpul Revolutiei din decembrie 1989 au murit 1.104 persoane, din care 162 au fost ucise pana la 22 decembrie 1989, iar 942 dupa aceasta data. In Bucuresti au murit 543 persoane.

De asemenea, au fost ranite 3.352 de persoane, din care 107 pana la 22 decembrie 1989, iar 2.245 dupa aceasta data. Dintre raniti, 1.879 sunt din Bucuresti, iar 1.473 din restul teritoriului.

Din totalul de victime inregistrate dupa data de 22 decembrie 1989, 260 de decedati si 545 de raniti erau cadre ale Ministerului Apararii Nationale, iar 65 de decedati si 753 de raniti angajati ai Ministerului de Interne.

Din datele de ancheta a reiesit ca 333 de decese si 648 de raniri au fost provocate de actiunile personalului subordonat Ministerului Apararii Nationale, iar 63 de decese si 46 de raniri au fost provocate de cadre ale Ministerului de Interne.

Procurorii au intocmit peste 4.000 de dosare in legatura cu Revolutia din decembrie 1989

In legatura cu evenimentele din decembrie 1989 au fost inregistrate 4.495 de dosare penale, din care 2.894 de dosare au fost intocmite la Sectia Parchetelor Militare si Parchetul Militar Bucuresti, iar 1.601 la parchetele militare din teritoriu. Din totalul acestor dosare, 3.135 au avut drept obiect uciderea sau ranirea unor persoane, din care 2.311 au fost inregistrate la Sectia Parchetelor Militare si la Parchetul Militar Bucuresti. Separat, parchetele civile au instrumentat 52 de dosare penale, toate avand ca obiectiv ucideri si raniri produse dupa data de 22 decembrie 1989.

Pentru evenimentele din decembrie 1989, parchetele militare au trimis in judecata 245 inculpati in 112 dosare. Printre cei trimisi in judecata sunt 38 de ofiteri (din care sase generali), noua subofiteri si 35 de militari in termen din cadrul Ministerului Apararii Nationale; 85 de ofiteri (din care 12 generali), opt subofiteri si un militar in termen din cadrul Ministerului de Interne, iar 69 de inculpati sunt civili.

---

Despre autor: