Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a semnat expunerea de motive pentru mai multe Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), care permit construirea de noi cladiri de tip turn in Bucuresti, una dintre acestea urmand sa aiba 32 etaje si regim maxim de inaltime permis de 94 de metri.
Planul urbanistic zonal pentru strada Doina din sectorul 5 prevede construirea, pe 56.000 de metri patrati, a mai multe cladiri de birouri, comert si blocuri, regimul maxim de inaltime al zonei fiind de 94 de metri. Proiectul a fost avizat de fostul arhitect sef, Adrian Bold, si este realizat la cererea firmelor Comatchim, Cemat Filaret si Industria Iutei.

Un alt PUZ semnat de Oprescu permite construirea pe soseaua Panduri, pe o suprafata de 1.176 de metri patrati, a unei cladiri de 16 etaje si inaltime de 54,5 metri. Tot o cladire inalta va aparea in centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje si 32 de metri inaltime. Cele doua PUZ-uri, aferente acestor proiecte, au fost avizate de arhitectul-sef interimar, Liviu Dobre.

"Planurile urbanistice zonale sunt promovate de primarul general si votate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. De obicei, un PUZ modifica regimul de inaltime si densitate (suprafata ocupata de cladire din totalul terenului - n.r) prevazut de Planul Urbanistic General (PUG). Astfel, principalii vinovati de aparitia unor cladiri inalte sunt primarul si arhitectul-sef, care isi dau avizul in cunostinta de cauza asupra proiectului", a declarat, pentru NewsIn, reprezentantul organizatiei neguvernamentale Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan.

Daca proiectele vor primi aprobarea consilierilor generali, cladirea-gigant de pe strada Doina, ridicata la inaltimea maxima permisa de 94 de metri, va fi cea mai inalta din Capitala. In prezent, cea mai inalta cladire din Bucuresti, functionala pe toate nivelurile, este hotelul Intecontinental, care masoara 86 de metri, urmat de Casa Presei Libere si de Palatul Parlamentului, fara a lua in calcul antenele de pe prima si, respectiv, colina pe care este construita cea de-a doua. Dintre cladirile construite dupa 1990, cea mai inalta este sediul BRD din Piata Victoriei, care are 79 de metri.

Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu", zonele potrivite pentru construirea de cladiri inalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militara, zona ce marcheaza cornisa Dambovitei pe partea de sud a Bucurestiului, Parcul Izvor, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle. Strada Doina, pe care ar urma sa fie construita cladirea cu 32 de etaje aprobata de Oprescu, nu se afla in niciuna dintre zonele recomandate de specialisti.

Construirea cladirilor de tip turn, cu regim mare de inaltime, reprezinta unul dintre motivele frecventelor controverse privind dezvoltarea haotica si neuniforma a Capitalei din punct de vedere arhitectural si urbanistic.

Arhitectii din Capitala spun ca Bucurestiul nu va putea renaste din punct de vedere urbanistic fara respectarea normelor elementare la construirea unei cladiri, cum ar fi regimurile de inaltime. Acestea din urma sunt stabilite, de altfel, in studiul de altimetrie realizat de specialistii Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu". Altfel spus, fiecarei zone ii este atribuita o inaltime maxima pana la care se poate construi.

Intre altele, nerespectarea acestor norme a fost unul dintre reprosurile aduse fostului arhitect sef al Capitalei, in "mandatul" caruia a fost ridicata, spre exemplu, Cathedral Plaza - o cladire de birouri inalta de 75 de metri, construita langa Catedrala Sfantul Iosif.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.