Firmele mici nu primesc banii din afacerile cu statul

Luna trecuta, blocajul financiar, lipsa comenzilor si fluctuatia cursului de schimb au dat peste cap socotelile celor mai multe intreprinderi mici si mijlocii, care au inregistrat pierderi considerabile. Desi acestea inca nu au fost cuantificate, mare parte din firmele respective sint aproape de colaps.
Potrivit unui sondaj realizat in ianuarie 2005 de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), la care au raspuns 257 de IMM-uri, mai mult de o treime s-au plins de blocaje financiare. "Acestea au fost determinate de incasarea greoaie si cu intirziere a creantelor. Sint multe IMM-uri care si-au respectat obligatiile asumate in contractele incheiate cu institutii ale statului, precum scoli si unitati sanitare, dar care nu si-au primit banii. Spre exemplu, in 2003, aproape 30.000 de societati au disparut din cauza unor asemenea blocaje financiare", a explicat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

El a spus ca, potrivit sondajului, aproape 17% din IMM-urile intervievate, in special firme de constructii, s-au confruntat cu lipsa de comenzi: "Acest lucru genereaza somaj si, in plus, nu permite firmelor sa-si plateasca la timp taxele si impozitele. Ianuarie este in general o luna slaba, dar intentia autoritatilor de a majora sau a stabili noi impozite si taxe i-a motivat pe multi intreprinzatori sa stea in expectativa". Reprezentantii IMM-urilor s-au aratat nemultumiti si de fiscalitatea excesiva pe forta de munca, problema spinoasa, pentru care inca nu s-au gasit solutii de rezolvare. Instabilitatea legislativa, intarirea leului, care i-a afectat mai cu seama pe exportatori, si mentinerea in top a birocratiei sint alti factori care bulverseaza activitatea IMM-urilor.

Scumpirea utilitatilor si majorarea impozitelor ingreuneaza situatia firmelor

Supararea reprezentantilor IMM-urilor este cu atit mai mare cu cit aceste probleme sint intensificate de intentia autoritatilor de a scumpi utilitatile. "Va fi foarte greu atit pentru intreprinderi, cit si pentru populatie. Orice crestere de costuri inseamna majorare de pret, care se rasfringe asupra populatiei", a apreciat Ovidiu Nicolescu. La rindul sau, Florea Parvu, vicepresedintele CNIPMMR, a criticat intentia autoritatilor de a majora impozitul pe dobinzile la depozitele bancare, sustinind ca aceasta masura va afecta in special firmele care au profit: "Nu vor mai fi motivate sa economiseasca si nici sa apeleze la credite. Agentii economici isi tin banii in depozite bancare, nu in conturi curente. Cresterea impozitului pe dividende de la 5 la 10%, plus majorarea impozitului pe dobinzile la depozitele bancare vor tenta firmele sa nu mai lucreze corect si sa-si ascunda profiturile. Totodata, si populatia va fi descurajata sa economiseasca pentru ca nu va avea garantia ca va putea fi acoperita inflatia. Si sa nu ne imaginam ca aceasta va fi de 7%, poate 12%".

Conventiile civile, calciiul lui Ahile

Reprezentantii IMM-urilor mai spun ca, in aceste conditii de fiscalitate apasatoare, atit pe venituri, cit si pe forta de munca, este mai mult decit necesara modificarea Codului Muncii care, in forma actuala, ar incuraja lenea". Ei sustin in mare parte propunerile de modificare formulate de ministerul de resort, dar considera ca "proiectul de act normativ mentine totusi anumite elemente birocratice", potrivit sefului CNIPMMR. In opinia sa, mentinerea registrului general de evidenta a salariatilor duce la o dubla inregistrare si o bariera birocratica. "Noi solicitam mentinerea carnetelor de munca pentru ca astfel se reduc costurile administrative ale angajatorilor si reglementarea conventiilor civile, care va favoriza flexibilizarea pietei muncii", a mai spus Ovidiu Nicolescu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe