Legea comertului electronic s-a modificat. A doua oara de la data adoptarii sale. Multi oameni au considerat ca aceasta modificare va elimina carentele vechii reglementari. Din pacate, modificarile punctuale operate asupra textului legii vizeaza, in ansamblu, doar cateva cuvinte. Indeajuns de putine incat sa consideram ca modificarea poate fi trecuta cu vederea. E doar o alta cerinta a Uniunii Europene.
Aceasta situatie ar trebui totusi sa dea de gandit pe viitor. Este adevarat faptul ca in ultima vreme se prefera mai mult varianta autoreglementarii, in defavoarea actelor normative impuse de guvernele nationale.

Cu toate acestea, cadrul legislativ trebuie sa poata sustine dezvoltarea sectorului pe care il reglementeaza, si nu sa fie neutru spre defavorabil acestei tendinte. Legislatia romaneasca privind comertul electronic sufera, in primul rand, prin lipsa unei practici de interpretare si aplicare. Consecinta directa este inconsecventa autoritatilor insarcinate cu implementarea obligatiilor legale si, implicit, pierderea increderii mediului de afaceri in eficienta constructiei legislative in ansamblul ei.

Mentalitatea romaneasca

Domenii ".ro". Statistici neoficiale vorbesc despre un numar de 130.000 de domenii ".ro" inregistrate. Altfel spus, sase romani dintr-o mie sunt proprietari ai unui
nume de domeniu ".ro".

Utilizatori online. In luna aprilie 2006, peste cinci milioane de romani au accesat internetul cel putin o data, potrivit monitorizarii efectuate de Trafic.ro pe website-urile inscrise in sistemul sau de clasificare. Pana la sfarsitul anului 2006 se estimeaza o crestere de pana la 50% a numarului de utilizatori activi de Internet.

Plati online. Cristian Badea, Chief Information Officer al GECAD ePayment, afirma ca, "in 2005, prin intermediul platformei ePayment s-au efectuat 4.500 - 5.000 de tranzactii lunar iar media pe tranzactie a fost de 60 de euro". Este doar unul dintre exemplele de cifre inregistrate de procesatorii romani de plata online. Produsele care au mai mare cautare in magazinele online romanesti si care au implementat solutia de comert electronic ePayment intra in urmatoarele categorii: servicii online de acces la continut, componente de calculator, carti, telefoane mobile, electrocasnice.

Publicitate online. Se vorbeste despre o piata romaneasca de publicitate online de peste 3 milioane de euro in 2005 si de 1,5 - 2 milioane de euro in primul trimestru al anului 2006.

Email communication. Radu Ionescu, Managing Director Kinecto, declara ca, "pentru anul 2006, estimam dublarea/triplarea pietei, nu atat prin cresterea bugetelor alocate de companiile care deja fac acest lucru, cåt mai degraba prin alocarea de catre tot mai multe companii a unor bugete pentru acest domeniu. Cred ca vor intra si industrii noi, pe langa cele traditionale, ca training sau auto. Deja se simt si o rafinare a serviciilor, si o abordare si a altor instrumente decat newsletterele".

Romania virtuala evolueaza, desi in unele situatii evolutia este strans legata de mentalitatea utilizatorului roman de Internet. Este mai ales cazul platilor online, unde va fi nevoie de mai multa incredere din partea romanilor pentru a se transforma in obisnuinta. Din pacate, lansarea proiectului "Ghiseul Virtual", care ar fi putut impulsiona platile online, este amanata la nesfarsit de autoritatile romane.

Si exemplele pot continua, de la lipsa unor stimulente de impozitare pentru tranzactiile online, pana la intransigenta autoritatilor fiscale, care analizeaza serviciile informatice cu atentie sporita. Ecommerce-ul romanesc pare a fi obligat sa-si gaseasca singur un drum.

Comunicari comerciale

Una dintre problemele cu care se confrunta zilnic un utilizator de Internet este reprezentata de comunicarile comerciale nesolicitate. Legea trateaza ambiguu acest concept, iar Norma Metodologica este un exemplu de reglementare nerealista. Pe scurt, daca primiti un e-mail publicitar de la o companie careia nu i-ati permis anterior sa va trimita astfel de mesaje, va puteti plange autoritatilor. In practica insa, plangerea dumneavoastra are sanse destul de putine de reusita. In multe cazuri, expeditorul poate sa demonstreze faptul ca are acordul dumneavoastra. Tehnic, acest lucru este posibil. Alteori expeditorul este aparat chiar de lege care prevede, printre altele, ca o companie care trimite gratuit comunicari comerciale nesolicitate in numele unei alte companii nu intra sub incidenta legii.

In ansamblul sau, reglementarea comunicarilor comerciale este neclara. "Legislatia este destul de vaga in a delimita ce inseamna 'spam>> de comunicari cu permisiune. Spre exemplu, chiar astazi am primit de cinci ori de la aceeasi companie un mesaj prin care imi cer acceptul pentru a-mi trimite oferta lor. Si saptamana trecuta am mai primit acelasi mesaj de nu stiu cate ori. Legal, ei sunt acoperiti. Insa in practica, eu ii consider spammeri. In plus, foarte multe comunicari pot fi interpretate ca fiind necomerciale si pot sa nu intre sub incidenta legii in forma actuala", spune Radu Ionescu. In concluzie, ne-am fi asteptat ca recentele modificari sa aiba in vedere si comunicarile comerciale.

Se modifica un cuvant

Cu toate acestea, desi problema este una reala, modificarea actuala a legii se concentreaza asupra unui singur cuvant al articolului care defineste si reglementeaza comunicarile comerciale. Se inlocuieste sintagma "profesii liberale" cu sintagma "profesii reglementate", in formularea potrivit careia comunicarile comerciale realizate de un membru al unei profesii reglementate sunt permise numai cu respectarea legii de organizare a profesiei, a demnitatii, independentei, demnitatii, secretului profesional si corectitudinii fata de clienti si fata de ceilalti membri ai profesiei.

Daca ar fi sa analizam legislatia Romaniei in ansamblul sau, regasim si alte acte care limiteaza posibilitatea de publicitate a unor profesii reglementate. Spre exemplu, in cazul avocatilor, posibilitatea de a se face publicitate este conditionata de anumite situatii si limitata doar la presa scrisa. La fel, in cazul contabililor, publicitatea este conditionata de respectarea unor principii de etica profesionala. In multe alte profesii reglementate, publicitatea se face conditionat. Prin urmare, legea privind comertul electronic nu face decat sa dubleze prevederi ale altor acte normative si sa aplice amenzi pentru nerespectarea sa.

Suntem pionieri

Acest articol nu are menirea de a desfiinta cadrul legislativ romanesc privitor la comertul electronic. Majoritatea actelor normative din domeniul comertului electronic sunt suficiente pietei romanesti, asa cum se prezinta ea astazi. Nu ar trebui totusi sa pierdem din vedere faptul ca, pe langa adoptarea actelor normative, o economie are mare nevoie de organisme apte sa aplice legislatia ori sa o clarifice atunci cand este cazul. In Romania, aceste organisme sunt inca in faza de pionierat.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.