Agentia americana Standard&Poor's a confirmat recent ratingul "BB+" acordat capitalei Romaniei. Desi "nota" acordata de prestigioasa agentie americana indica o oarecare stabilitate la nivel financiar, analistii S&P sunt de parere ca acest rating reflecta nivelul ridicat al datoriilor publice, o flexibilitate financiara redusa si lipsa de transparenta. Astfel, Bucurestiul se situeza, potrivit agentiei, sub nivelul majoritatii capitalelor din Sud-Estul Europei.

Daca Budapesta, Praga sau chiar Sofia si-au imbunatatit ratingul in ultimii doi ani, capitala Romaniei ramane practic la acelasi nivel. Efectele acestei stagnari vor deveni vizibile in momentul in care Bucurestiul va obtine finantari mai greu decat capitalele tarilor din jur.

Desi solvabila, Capitala va " beneficia" de dobanzi la credite semnificativ mai mari decat alte orase din Europa de Sud- Est. Exista insa si o parte buna in analiza S&T. Bucurestiul are o perspectiva de dezvoltare acceptabila avand in vedere ca Romania va adera la Uniunea Europeana, cel mai probabil in 2007.

De asemenea, faptul ca este centrul comercial si administrativ al tarii reprezinta un factor de imbunatatire a ratingului pe viitor. Analistii americani prognozeaza o o crestere economica de 5-6% pe an in urmatoarea perioada.

Pentru a calcula ratingul Bucurestiului, agentia S&P a luat in calcul urmatorii factori: evolutia economica a tarii, performantele manageriale ale municipalitatii, flexibilitatea si performantele la nivel fiscal, rezultatele financiare (incasari bugetare, datorii).

Flexibilitate financiara redusa

Principala sursa a rigiditatii ce caracterizeaza sistemul financiar al Capitalei este, potrivit S&P, modaliatatea prin care statul controleaza de la nivel central fiscalitatea.

Astfel Guvernul este cel care colecteaza si distribuie veniturile din taxe si impozite, fiind si singurul care poate modifica nivelul acestora.

Veniturile din impozitele administrate de municipalitate reprezinta mai putin de 10% din bugetul local. Se creeaza astfel un soi de dependenta a administratiei locale fata de conducerea centrala a statului.
O alta cauza o reprezinta nevoia acuta de investitii, aceasta ducand inevitabil la acumularea rapida de datorii.

Datorita politicii de majorare a bugetului din surse, altele decat taxe sau impozite, agentia americana, estimeaza o crestere a datoriei directe ca pondere in totalul veniturilor bugetare.

Astfel daca in 2003 datoriile directe reprezentau doar 44% se asteapta ca pana la sfarsitul lui 2006 acestea sa urce pana la aproape 90% din totalul veniturilor locale.

Pe termen lung ponderea imprumuturilor va scadea pana la 50% in urmatorii 8-9 ani.

Comparabili cu Moscova si Sofia

Avansul economic inregistrat de Bucuresti a fost in 2005 de 8,4%, mai mare decat al celorlalte capitale din regiune.

S&P estimeaza ca tendinta se va mentine si in urmatorii doi trei ani. De altfel cresterea economica a Capitalei este de doua ori mai mare decat cea a economiei romanesti pe ansamblul ei.

Orasul are o economie diversificata cu toate acestea numarul angajatilor din domeniul serviciilor este mai mic decat in orase precum Moscova sau Sofia, care se pot compara cu Bucurestiul.

In ciuda imbunatatirilor din sistem, monitorizarea datoriilor este in Bucuresti, mai putin sofisticata decat in celelalte doua capitale comparabile.

Totusi, sistemul de inregistrare a datoriilor din domeniul serviciilor este mai bine pus la punct decat in alte orase.

Asemeni celorlalte doua capitale planificarea financiara pe termen lung necesita imbunatatiri.

Datoria directa a Bucurestiului are un nivel mult mai ridicat decat in cazul Moscovei sau al Sofiei. Acest lucru se datoreaza in primul rand investitiilor masive, caracteristice unui oras aflat in plina dezvoltare..

Mai flexibili decat bulgarii

In Romania, sistemul de colectare a taxelor este comparabil ca rigiditate doar cu cel din Bulgaria si Ucraina.

Spre deosebire de aceste state insa, dezvoltarea sistemului fiscal romanesc nu este caracterizat de aceeasi volatilitate si nesiguranta. Acest lucru se datoreaza faptului ca exista un oarecare echilibru intre intrarile si iesirile de la buget.

Statul roman nu a impus o regula stricta in legatura cu rata de crestere a nivelului de indatorare in cazul municipalitatilor. Singura impunere in acest sens o constituie pragul de 20% din totalul veniturilor bugetare stabilit pentru nivelul datoriilor.

Bucurestiul in contextul economiei nationale

Economia nationala a inregistrat in ultimii ani o crestere intre 5 si 7% pe an. Aceasta tendinta se va mentine probabil si in urmatoarea perioada.
De aceea, analistii S&P se asteapta ca Bucurestiul sa inregistreze un avans similar cu cel al economiei nationale.

Nivelul somajului este in Bucuresti de 2,7% si reprezinta mai putin de jumatate din media nationala (6,2%).

Acest lucru se intampla in primul rand datorita faptului ca sectorul serviciilor este in plina dezvoltare (turismul de afaceri poate fi un exemplu concludent), fenomen ce conduce la majorarea capacitatii de absorbtie a fortei de munca.

Industria acapareaza aproximativ 26% din forta de munca a Capitalei. Majoritatea firmelor implicate in domeniu sunt subsidiare a unor companii importante. Lafarge SA, Electromagnetica SA sau Griro SA sunt trei exemple concludente.

Din postura de "gazda" a companiilor romanesti importante Bucurestiul beneficiaza de un nivel ridicat al investitiilor directe. Companiile cu sediul in Bucuresti acopera o arie foarte larga incluzand banci, companii de telefonie, producatorii de detergenti, dealerii de automobile, si companii petroliere.

Gradul de saracie este inca destul de ridicat dar sub media nationala. In Bucuresti salariul mediu este de aproximativ 200 de euro pe cap de locuitor.

Sistem de administrare unic in zona

Spre deosebire de toate celelalte orase comparabile, administratia locala este divizata intre Primaria Generala si sase Primarii de sector a caror autonomie financiara este asigurata de legislatia nationala. S&P considera ca nivelul de cooperare intre aceste institutii ar trebui sa creasca, pentru a asigura un management performant.

Bugetele combinate ale celor sase sectoare depasesc bugetul Primariei Generale. Sectoarelor nu le este permis sa se imprumute insa, sunt de multe ori "ajutate" de administratia generala. Astfel, desi nu ar trebui, o serie de proiecte de constructii (institutii de invatamant, spitale) sunt finantate din bugetul Primariei Generale.

Agentia americana va monitoriza indeaproape evolutia relatiilor intre administratii mai ales in raport cu nivelul de creditare al orasului. Relatiile cu Executivul sunt acum mai bune.

Guvernul, spun cei de la Standard&Poor’s, incurajeaza Bucurestiul sa investeasca in infrastructura locala si garanteaza aproape integral datoriile acestuia.

Ratingul pe piata de capital

Agentiile de rating evalueaza emisiunile de titluri debitoare pe categorii sau clase de risc si le marcheaza cu litere. Notatiile de rating ale tuturor serviciilor de rating sunt similare. Ratingurile agentiei Moody's variaza de la Aaa la Aa, A s.a.m.d. pana la C care este cel mai scazut rating, in timp ce S&P merge de la AAA pana la D, cel mai scazut rating. Primele patru categorii, de la Aaa (AAA) pana la Baa (BBB) sunt denumite "grad de investitie" (investment grade) insemnand printre altele, un risc relativ mic. Obligatiunile cu ratinguri mai mici decat ale celor cu grad (nivel superior) de investitie (Ba, B, Caa, Ca, C si D) sunt considerate "speculative", ceea ce inseamna ca posibilitatea emitentului de a-si indeplini obligatiile este mai putin sigura.
Un aspect deosebit care trebuie analizat este modalitatea in care ratingurile acordate de agentiile specializate influenteaza rata dobanzii pe care emitentul de titluri debitoare trebuie s-o plateasca pentru a atrage investitorii. Astfel comparand obligatiuni cu aceeasi maturitate, cu cat ratingul este mai mare, cu atat este mai mica rata dobanzii pe care o plateste, deci si randamentul.

Este important de mentionat faptul ca ratingurile se concentreaza asupra riscului pierderilor inregistrate la credite ca urmare a unei neplati sau intarzieri la plata. Acestea nu se aplica in masurarea altor riscuri ce pot fi implicate de investitiile cu venit fix ca urmare a modificarii ratei dobanzii sau datorate platii principalului inainte de scadenta.

"BB+" pe larg

Ratingul acordat Bucurestiul se incadreaza la a 5-a categorie de calificative acordate de S&P. Potrivit agentiei, acest calificativ se acorda oraselor care sunt mai putin vulnerabile la riscul de insolvabilitate decat celelalte 5 categorii situate sub BB+ , dar care au inca probleme de ordin financiar.

Aceste orase nu indeplinesc toate criteriile economice ce caracterizeaza un oras stabil din punct de vedere financiar. De obicei calificativul BB+ reflecta un anumit grad de expunere la afaceri neprofitabile.

Deja-vu:

Agentia de evaluare financiara Standard&Poor's (S&P) a facut public pe 12 mai 2004 primul rating pentru municipalitatea Bucuresti, fixat la nivelul "BB", pentru datoriile pe termen lung, avand o perspectiva stabila.
"Ratingul este limitat de flexibilitatea financiara insuficienta a municipalitatii, de nivelul redus al veniturilor locuitorilor si de necesitatile semnificative de investitii. Alti factori care au dus la stabilirea acestui calificativ au fost previziunile referitoare la acumularea rapida de datorii si necesitatea imbunatatirii transparentei financiare", a declarat Felix Ejgel, analist S&P.

Aspectele mai putin incurajatoare ale Bucurestiului sunt compensate de pozitia strategica a orasului, de faptul ca este centrul administrativ, financiar, cultural si economic al tarii, dar si de soldul pozitiv al bugetului si sustinerea relativa din partea autoritatilor.

"Perspectiva stabila reflecta previziunile noastre potrivit carora economia si veniturile capitalei Romaniei vor inregistra o tendinta crescatoare ", a adaugat Ejgel.

La nivelul intregii tari, calificativele sunt "BB" pentru datoriile pe termen lung in valuta si "B" pentru cele pe termen scurt, tot in valuta iar perspectiva ratingurilor este pozitiva.

Bile albe:

- Bucurestiul beneficiaza de o pozitie strategica fiind Capitala administrativa, financiara, culturala si economica a Romaniei
- S&P preconizeaza majorarea incasarilor bugetare a municipalitatii
- Capitala prezinta un nivel acceptabil de stabilitate pe termen lung

Bile negre:

- Datoria Bucurestiului va creste rapid datorita investitiilor majore in infrastructura
- Capitala este expusa la riscul valutar.
- Flexibilitatea sistemului financiar este redusa
- Infrastructura este precara
- Nivelul transparentei este foarte redus