Statul roman a platit, din 1994 si pina in 2006, inclusiv, subventii de peste 1,6 miliarde de euro pentru caldura pe baza de aburi. Ca sa acopere diferenta dintre costurile producatorilor si factura romanilor. Acum, vrea sa bage 6,85 miliarde de euro in reabilitarea sistemului centralizat. Nota de plata a sistemului centralizat, la prima strigare: 8,45 miliarde de euro.

Pentru ca romanii sa se incalzeasca ieftin, statul roman a platit, intre anii 1994 si 2006, inclusiv, peste 1,6 miliarde de euro. Aceasta este factura a 13 ierni, platita din vointa politica, pentru ca cetatenii sa nu tipe ca pretul gigacaloriei (Gcal.) este prea mare, sa vada ca alesii sint de treaba si sa stie unde sa puna stampila la urmatoarele alegeri. Au numit acesti bani "subventie" si i-au platit de la buget. Adica tot de la dumneavoastra, stimati contribuabili. Pentru ca exista inca, din nefericire, o parte a populatiei care ar fi trebuit sa se debranseze pentru a nu plati costurile reale ale caldurii, nu vom aduce acuzatii, ci vom incerca doar sa vedem care vor fi efectele acestor masuri pentru asigurarea pacii sociale.

Diferente enorme de pret platite de stat

Aproape intregul sistem centralizat de producere si distributie a energiei termice din Romania este vechi. Costurile la care este produsa gigacaloria sint enorme in multe zone ale tarii. Preturile reale ale energiei termice difera, astfel, de la zona la zona, in functie de materia prima folosita (pacura, motorina, rumegus etc.). Exista un pret national de referinta care creste de la an la an, dar care este inca departe de a acoperi costurile.

Pentru ca populatia sa nu plateasca un pret prea mare sau prea diferit fata de alti concetateni, statul suporta diferenta de pret dintre pretul real la care se produce gigacaloria si pretul national de referinta, pe care il platesc toti romanii cind se incalzesc. Acesta este, in prezent, de 1.079.000 de lei vechi/gigacalorie. Comparativ, in Huedin, unde gigacaloria este produsa pe rumegus, aceasta costa 600.000 de lei vechi, in timp ce in Vilcea, aceeasi gigacalorie, produsa pe lignit, are un cost de 1.325.184 de lei vechi.

Acestea nu sint insa diferentele de costuri cele mai frapante; putem da exemplul RAT Cluj, cu un cost de 1.614.309 lei vechi/Gcal. (pe gaz metan), Termica Suceava, 2.551.500 lei vechi/Gcal. (pe huila), Termocor Corabia, Olt, 2.853.535 lei vechi/Gcal. (combustibil lichid usor), RAM Buzau (pe conbustibil lichid usor), cu 4.141.800 lei vechi/Gcal., sau "perla coroanei", Gheorghieni, Harghita, cu 4.274.307 lei vechi/Gcal. (pe motorina). Scadeti la fiecare dintre aceste costuri 1.079.000 de lei vechi (platiti de populatie) si veti constata cit plateste statul pe gigacalorie.

Subventia, pasiunea noastra cea de toate zilele

Dupa cum afirmam putin mai sus, statul roman a platit, din 1994 si pina in prezent (inclusiv 2006), peste 1,6 miliarde de euro drept subventie. Metoda de calcul a fost simpla; am luat subventia acordata pe fiecare an de la buget si am transformat-o in euro, la cursul mediu din fiecare an in parte.

Hotarirea Guvernului nr. 882/2004 - "Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate", prevede suma de 6,85 miliarde de euro pentru reabilitarea vechiturii de sistem centralizat de incalzire. Nu este o greseala, ati citit corect suma, aceasta reprezinta 10% din PIB-ul Romaniei.

Defalcata, aceasta suma s-ar imparti in 1,8 miliarde de euro pentru reabilitarea interiorului apartamentelor, 1,32 miliarde de euro pentru reabilitarea retelelor, 1,18 miliarde de euro pentru reabilitarea punctelor termice, 1,98 miliarde de euro pentru reabilitarea surselor si 0,57 miliarde de euro pentru indeplinirea conditiilor de mediu, conform regulilor Uniunii Europene.

Efectele gindirii populiste dupa 1 ianuarie 2007

De la 1 ianuarie 2007, subventiile nu mai pot exista. Cel putin cele de la bugetul de stat, pentru ca cele de la bugetele locale se pot acorda, in continuare, dupa "urechea" fiecarui edil. Acest lucru nu inseamna ca si costurile producatorilor de caldura vor scadea; acestea vor ramine identice, pentru ca banii care ar fi putut ajuta la modernizare au luat calea subventiilor.

De aici, ramin valabile trei variante. Prima ar fi ca acesti producatori, care vor continua sa mearga in pierdere, sa-si inchida portile, siliti de falimentul care le bate in usa. Este putin probabila, pentru ca autoritatile au fost ocupate cu alegerile sau cu bilciul politic si nu s-au gindit la solutii pentru incalzire, deci ar ramine in frig o tara intreaga, minus cei care au deja centrale termice proprii.

A doua ar fi sa se privatizeze aceste gauri negre, iar investitorul sa plateasca pentru modernizarea lor si sa inceapa sa produca la costuri acceptabile, pe care populatia sa le poata suporta. Aceasta este si mai putin probabila; va reamintim ca statul roman estimeaza costuri de 6,85 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului, in conditiile in care cea mai mare privatizare din istoria Romaniei, cea a BCR-ului, ne-a adus doar 2,25 de miliarde de euro, si asta pentru o afacere care este foarte profitabila. A treia (si, de fapt, ceea ce credem ca se va intimpla, mai devreme sau mai tirziu) este ca populatia sa ajunga sa plateasca gigacaloria la pretul real, ceea ce ar duce la o crestere a facturii de pina la patru ori.

Codrut Seres: Banii nu s-au dus unde trebuie

Ministrul Economiei, Codrut Seres, apreciaza ca destinatia banilor acordati drept subventii nu a fost cea potrivita.

"Subventia la energia termica nu s-a dus in investitii. De aceea, fiecare iarna ne-a prins nepregatiti", spune Seres. Chiar daca actualul sistem si-a dovedit limitele, ministrul considera ca nu se pune problema renuntarii la incalzirea centralizata.

"Fiecare zona are particularitatea ei. In Bucuresti, de exemplu, nu se poate renunta la sistemul centralizat. Sint insa orase in care se pot gasi alte solutii, dupa cum stiti ca sint orase in care sistemul centralizat a fost desfiintat", a spus Seres.

ANRE: Edilii locali trebuie sa prezinte proiecte concrete

Nicolae Opris, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), sustine ca singura solutie este ca fiecare edil local sa aduca propuneri pentru incalzire.

"Este adevarat ca este destul de tirziu, dar s-au facut analize la nivelul primariilor, domnul Pogea a coordonat direct actiunea. S-au facut estimari de necesar de fonduri, urmeaza sa se gaseasca solutii pentru fiecare localitate in parte. In acest an se asteapta propunerile concrete. Daca un edil nu face propuneri in acest an, va suferi populatia pe care o reprezinta", ne-a declarat Opris.

Acesta a precizat, de asemenea, ca Uniunea Europeana se intreaba de ce accepta Romania un nivel atit de ridicat al costurilor.

Investitorii straini ar aparea daca ar avea garantii

"Toata lumea spune ca avem pierderi, dar nu spune nimeni ce-a facut pentru eliminarea lor. Trebuie facuta analiza punctuala pentru fiecare localitate in parte si aleasa solutia cea mai buna, in limita fondurilor pe care edilii locali le pot atrage, suplimentar fata de bugetul local. Exista posibilitatea atragerii de investitori straini in zona, care vin daca au garantia ca isi recupereaza banii", sustine presedintele ANRE.

Opris atrage atentia ca, pina in 2007, se mai dau subventii de la bugetele locale si centrale si ca, din 2004, o parte din acesti bani sint orientati catre investitii.

"Sistemul centralizat este cel mai potrivit"

Ovidiu Pop, directorul general al Termoelectrica, nu intelege de ce nu vrea Primaria Capitalei sa subventioneze gigacaloria cu mai mult de 19,9% din pretul actual.

"Este totusi o marfa care se vinde pe piata. S-a spus 19,9%, de ce n-ar fi 19,99%?", s-a intrebat Pop.

Directorul Termoelectrica recunoaste ca subventiile puteau fi orientate catre investitii in modernizare, dar sustine ca tehnologiile trebuie schimbate radical, ele datind din anii ’70. Cu toate acestea, Ovidiu Pop reuseste sa se contrazica de unul singur, afirmind ca, dupa parerea sa, nu se poate renunta la sistemul centralizat de incalzire si ca s-au facut deja multe pentru sistemul invechit. "Probleme mai sint la distributie si la izolarea termica a cladirilor, unde asociatiile de proprietari trebuie sa actioneze cu responsabilitate. Locuintele de la noi au fost gindite si proiectate pentru acest sistem centralizat, care trebuie sa functioneze cel putin pe durata de viata a acestor locuinte, in paralel cu masuri de eficientizare", ne-a declarat directorul general al Termoelectrica.

Desi recunoaste ca sistemul este invechit, Pop sustine ca, dupa parerea sa, "energia termica centralizata este cea mai potrivita, si din punctul de vedere al mediului, si din cel al confortului".

Videanu: Caldura se scumpeste cu 20%

Cresterea pretului gigacaloriei este inevitabila, scumpirea fiind de cel putin 19,9% pentru Bucuresti, a anuntat vineri Adriean Videanu, primarul general al Capitalei. Termoelectrica solicitase o majorare cu 56% a pretului de livrare al agentului termic (de la 920.000 de lei vechi la 1.430.000 de lei vechi pe gigacalorie), ceea ce ar presupune ca Primaria Capitalei sa aloce o subventie pentru incalzire de circa 6.500 de miliarde de lei vechi, adica jumatate din bugetul pe 2006. Reprezentantii municipalitatii au declarat, ulterior, ca vor propune companiei o majorare a pretului de maximum 20%, argumentind ca acest procent acopera cresterile tarifelor la combustibili din anul 2005.

Alternativa este ignorata

Dana Sofia, director executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Centrale Termice (APICT), sustine ca, pentru a incalzi un apartament prin cele doua solutii - centrale de scara sau de cartier -, este necesara o suma cuprinsa intre 800 si 1.500 de euro. Banii prevazuti de stat pentru reabilitarea sistemului centralizat de incalzire, 6,85 miliarde de euro, ar ajunge, astfel, pentru incalzirea a peste 4,5 milioane de apartamente. Fara pierderi, fara gauri in buget si la preturi bune pentru populatie.

Nu mai vorbim despre subventiile de 1,6 miliarde de euro; acesti bani au fost deja cheltuiti. In acest caz, s-ar pune problema cresterii consumului de gaze, materia prima pentru aceste centrale, si a cresterii pretului acestei materii prime. Dar nu spunea ministrul Economiei, Ioan Codrut Seres, recent, ca pretul gazelor este cu atit mai mic cu cit este cantitatea importata mai mare?


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.