Muncitorii din strainatate trimit acasa 4,8% din PIB

Conform ultimului raport al Bancii Mondiale, "Perspectiva Economica Mondiala", emigrantii tarilor cu economii subdezvoltate contribuie major la bunastarea economiilor din tarile de origine, in acest an sumele trimise "acasa" urcand la 167 de miliarde dolari- cifra oficiala, si inca cel putin inca jumatate din aceasta suma "la negru". Una din cele mai mari "beneficiare", ca procent din PIB, este chiar Republica Moldova.

Conform unor estimari ale Bancii Nationale a Romaniei, trimiterile in valuta ale muncitorilor romani in strainatate vor ajunge la circa 3,5 miliarde euro in acest an, suma care reprezinta cam 2,2% din trasferurile oficiale ale lumii. In plus, oficalii Bancii Mondiale au luat in discutie, in cadrul unui seminar, posibilitatea ca Uniunea Europeana sa semneze noi acorduri bilaterale privind migratia legala de munca cu state precum Romania si Bulgaria, care ar duce si la diminuarea nivelului emigratiei ilegale, dar ar spori sumele trimise in conturile din tara.

Cea mai mare sursa de capital extern pentru tarile cu economii in tranzitie este reprezentanta de banii trimisi familiilor ramase acasa de muncitorii si emigrantii care muncesc in tarile bogate, sustine un nou raport al Bancii Mondiale.

In Romania, transferurile totale de bani au atins 794 milioane euro la nivelul celui de-al doilea trimestru al acestui an, ceea ce reflecta o crestere de 25% peste nivelul perioadei similare a anului 2004. Avand in vedere faptul ca anul trecut niveul transferurilor legale a atins circa 3 miliarde euro, in conditiile in care acest ritm de 25% se pastreaza, anul acesta transferurile legale ar putea atinge 3,75 miliarde euro. Suma ar echivala cu 4,8 % din produsul intern brut (PIB) al Romaniei, estimat la 77,5 miliarde euro.

Daca estimarile se vor adeveri, atunci Romania ar primi 2,24% din banii care se misca in lume de la muncitorii care lucreaza in alta tara decat cea de origine. Nivelul estimat de Banca Nationala pentru sumele trimise legal sau "cu autobuzul" de romanii care muncesc in strainatate se situeaza in jurul a 3,5 miliarde euro pentru tot anul, in vreme ce investitiile straine directe sunt estimate sa depaseasca 4 miliarde de euro, daca se ia in calcul nivelul de 2,235 miliarde euro inregistrat pana in trimestrul al doilea.

"Banii trimisi de muncitorii din strainatate reprezinta o compensare adusa economiei si denota un dezechilibru prin faptul ca nu putem sa atragem mai multe investitii straine", spune analistul Matei Paun, partener la BAC Investment Bank. Lumea are mai multi bani, iar cresterea cererii de bunuri si servicii aduce mai multa presiune asupra preturilor, explica Paun. "Pentru stat, din pacate, acesti bani trimisi din strainatate reprezinta un venit netaxabil, decat la nivelul consumului", a adaugat Paun.

Volumul banilor trimisi pe cai legale in acest an de catre muncitorii din afara, cifrat la 167 miliarde dolari, este de cinci ori mai mare decat cel de acum cinci ani. Acesta, insa, nu exprima o suma reala a trimiterilor, fiindca multi bani ocolesc bancile. Astfel, cel putin inca 50% din volumul sumelor trimise oficial au fost trimise pe cai "ocolite" familiilor din tarile de origine, spune raportul.

Per total, sumele trimise oficial din si in tarile sarace si bogate vor depasi in acest an 232 miliarde dolari, insa tranzactiile dintre tarile puternic industrializate reprezinta intre 30 si 45% din total. Anul trecut suma oficiala a banilor trimisi in tarile sarace a fost de 160 de miliarde dolari, depasind ajutoarele primite pentru dezvoltare din terte surse cu 50% per total. "Cifrele oficiale in dolari spun ca India a primit cele mai multe fonduri (21,7 miliarde dolari), fiind urmata de China (21,3 miliarde dolari), Mexic (18,1 miliarde dolari), Franta (12,7 miliarde dolari) si Filipine (11,6 miliarde dolari)", sustine Dilip Ratha, unul din co-autorii raportului.

"Insa ca procent din produsul intern brut (PIB) cele mai mari recipiente de valuta sunt tari mici, precum Republica Moldova (27,1%), Bosnia & Hertegovina (22,5%), Tonga (31%) sau Leshoto(25,8%)", afirma Ratha.

"Productivitatea si castigurile celor aproape 200 de milioane de muncitori aflati in strainatate reprezinta o sursa puternica de reducere a saraciei", sustine economistul-sef al Bancii Mondiale Francois Bourguignon.

Ratha sustine ca sondajele in gospodarii au demonstrat ca aceste fonduri au redus nivelul saraciei in tarile unde salariile sunt mici. "In Lesotho gradul de saracie a fost redus cu 11%, in Bangladesh, cu 6%, iar in Ghana, cu 5%", spune Ratha. Raportul sustine ca un grad si mai ridicat al fortei de munca necalificata din tarile sarace catre cele bogate ar putea grabi procesul de diminuare a pragului saraciei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe