2005 va fi anul leului

Socotelile economiei romanesti in ce priveste anul 2004 nu s-au incheiat inca, dar evolutiile indicatorilor esentiali, care ne arata ca tara e in echilibru, sint previzibile. Ne putem astfel astepta la o rata anuala a inflatiei plasata in jurul a 9,4%, asa cum suna, de altfel, ultima prognoza a guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat, pina in noiembrie, un salt cu 8,1% fata de rezultatul anului trecut si este posibil ca anul sa se incheie in jurul acestei cifre. Deficitul comercial da semne sa depaseasca un miliard de euro, ceea ce arata ca Romania plateste mai mult pe importuri decit reuseste sa cistige din exporturi. Leul s-a intarit fata de principalele valute, de o maniera fara precedent in cei 15 ani de tranzitie spre economia de piata. Astfel, in 2004, moneda nationala a cistigat 3.491 de lei fata de dolar, o crestere cu 10,77%, de la un curs de 32.558 lei/dolar, stabilit in prima zi a anului, la o cotare de 29.067 lei/dolar, afisata de BNR pe 31 decembrie 2004. Aprecierea fata de euro a leului a fost mai temperata, moneda nationala cistigind 1.598 lei in cursul anului 2004, o crestere cu 3,8%. Nu trebuie sa cautam cauzele diferentei intre cotatia fata de cele doua mari valute ale lumii in piata interna, ea fiind rezultatul unei caderi controlate a dolarului pe pietele internationale.

Salariul mediu a ajuns in noiembrie la echivalentul a 156 euro, dar ramine unul dintre cele mai mici de pe continent. Toti indicatorii economici enuntati au rostul de a lamuri cetateanul simplu daca viata lui are sanse de a se imbunatati. De performantele economiei depinde posibilitatea oamenilor de a cistiga mai bine sau de a-si gasi un loc de munca.
Din perspectiva financiara, 2004 a fost anul creditelor in valuta. Romanii au intuit perfect sansa de a plati mai lesne imprumuturi de preferinta in dolari si au explotat-o. In ultima parte a anului, BNR a intors foaia si a reusit sa demonstreze ca, desi o fi bine sa iei credite in dolari, tot leul ramine cea mai buna moneda de economisire. Asta pentru ca dobinzile pe care bancile le platesc pentru depozitele in lei se plaseaza in jurul unui nivel anual de 14a. Creditele in lei ramin deocamdata relativ scumpe, si BNR nu pridideste sa dea semnale in sensul reducerii lor. Pe piata insa este cerere mare de imprumuturi, iar bancherii reactioneaza la impulsurile bancii centrale cu mare lentoare.

Banii vor stimula consumul

In ce priveste anul 2005, bancherii, analistii si economistii sint optimisti. Fiscalitatea s-a redus simtitor atit pentru firme, cit si pentru salariati si astfel vor fi mai multi bani in miscare pe piata. Banii in miscare stimuleaza consumul sau economiile, iar in ambele situatii economia creste, sustin specialistii. Jumatatea anului va fi marcata de reforma monetara, prin adoptarea asa-numitului leu greu. Luna iulie va fi, de altfel, un punct de inflexiune pentru economia romaneasca, spun analistii, din perspectiva posibilei inflamari a preturilor, ocazionata de schimbarea monedei.
In esenta, prognozele sint pozitive: inflatia se va tempera, leul isi va pastra tendinta de intarire, economia, stimulata de fiscalitatea atractiva, va creste si, o data cu ea, nivelul de trai, concluzioneaza analistii. Acestia nu risca deocamdata o prognoza pentru cursul leului, care poate suferi, spun ei, influente externe greu de prevazut in acest moment. Va fi insa anul leului, care se va intari de doua ori, si va fi momentul investitiilor in economie.

Farmache: "Un miliard de euro la Bursa"

"In 2004 Bursa de Valori Bucuresti a avut cel mai bun an de la infiintare pina acum. Volumul tranzactiilor s-a dublat si a atins un nivel de peste 600 milioane euro. In 2005 estimam un volum al tranzactiilor de cel putin un miliard de euro. Se vor lista companii noi la Bursa. Asteptam intrarea pe Bursa a celor sapte companii de stat, utilitati, anuntate deja in programele de privatizare incepute in anul 2004. Ne asteptam ca multe firme sa se finanteze prin piata de capital. Reducerea fiscalitatii va avea un efect pozitiv pentru actiunile listate, fie si pentru ca, intr-o prima faza, ar putea creste valoarea dividendelor", spune Stere Farmache, directorul general al Bursei.

Ghetea: "Dobinzile la depozite - 12%"

"In 2005 se va mentine ritmul de scadere a dobinzilor bancare, astfel incit ele sa fie corelate cu rata inflatiei. Sint tendinte firesti, care tin, in definitiv, de satisfacerea conditiilor de aderare la Uniunea Europeana.
La o inflatie prognozata in jurul a 7% pentru anul 2005, dobinzile la titlurile de stat vor ajunge, probabil, la un nivel anual de 10%, cele practicate de banci pentru depozite se vor situa in jurul a 12%, iar creditele vor avea dobinzi anuale la un nivel probabil de 20%, poate chiar sub acesta", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Craciun: 2,5 miliarde dolari in piata financiara

"Leul va continua sa se aprecieze fata de principalele valute, tendinta care va fi alimentata de fluxurile de capital strain. Estimarile noastre indica un nivel al investitiilor straine directe situat intre 2,8 si 3 miliarde de lei. Vor intra bani si in piata financiara, investitiile de portofoliu, plasate fie in banci, fie in actiuni listate pe burse sint estimate intre 1,5 si 2,5 miliarde dolari", a spus Radu Craciun, economist sef la ABN Amro Romania.

In ce priveste dobinzile bancare, Radu Craciun vede doua scenarii posibile. Primul se bazeaza pe posibilitatea ca BNR sa scada dobinzile de referinta pina la 14,5-15% in aprilie, in ciuda presiunilor inflationiste asteptate, urmind ca in a doua jumatate a anului sa asistam la marirea acestor dobinzi, sustine Craciun. Al doilea prevede o reducere lenta, dar constanta a dobinzilor de referinta ale BNR.

Casele, mai scumpe cu 25-30%

Pentru piata imobiliara romaneasca, anul 2005 va insemna o noua perioada de supra-incalzire, cum o numesc consultantii imobiliari. Estimarile agentilor, care pot fi subiective intrucit orice majorare de pret creeaza culoar pentru comisioane mai grase, arata ca in 2005 casele se vor scumpi, in medie, cu 25-30%. Specialistii argumenteaza ca fluctuatiile de curs valutar ii motiveaza pe proprietari sa ridice pretul de vinzare pentru a se pune la adapost de eventualele pierderi. (Eryka Lang)

Din vara, pensii recalculate

Primele pensii recalculate vor intra in plata incepind din primavara acestui an, a declarat noul ministru al muncii, Gheorghe Barbu. Pentru inceput, de veniturile suplimentare vor beneficia cel putin 300.000 de persoane dintre cele pensionate inainte de anul 2001, a estimat ministrul, care a spus ca va accelera procesul de recalculare a pensiilor. La sfirsitul anului 2004, in Romania erau sase milioane de pensionari (in scadere cu peste 100.000 fata de aceeasi perioada a anului 2003), iar pensia medie neta era de 2,5 milioane lei (64 de euro). (I.R.)

Pericolele

Inflatia s-ar putea inflama in momentul trecerii la leul greu sau imediat dupa liberalizarea contului de capital, cind cetatenii straini vor putea sa depuna lei in bancile romanesti, sustine Ghetea. "Presupun insa ca masurile au fost deja luate si situatia va fi tinuta sub control. Un alt pericol, care are ca sursa un eveniment fericit pentru toata lumea, reducerea fiscalitatii, ar putea duce la dezechilibre. In sine, o simpla reducere a fiscalitatii nu este suficienta daca nu e corelata cu toti indicatorii, caci fluxuri mari de bani se vor misca in piata. Este un moment fericit care trebuie gestionat cu atentie", adauga Ghetea.
Autoritatile ne indeamna sa ne schimbam atitudinea si acest lucru va trebui gestionat cu atentie.

Scaderea taxelor va avea un impact pozitiv, dar trebuie dublata, cel putin pentru piata de capital, de transparenta si corectitudine", spune Andrei Siminel, presedintele comunitatii brokerilor din Romania.
"Va fi un an foarte greu pentru economie, cu prea multe obiective si, ca atare, vor fi destul de dificil de gestionat simultan relaxarea fiscala, stapinirea inflatiei, reforma monetara, liberalizarea contului de capital si cresterea economica. Exista pericolul supraincalzirii economiei. Ca atare, un posibil efect negativ pentru populatie ar putea fi o inflatie anuala de 8%, nu de 7%, cit este acum prevazut", avertizeaza Radu Craciun.
"Doar derapajele in ce priveste macroeconomia ar putea stinjeni Bursa in 2005. Cu exceptia unor posibile crize politice, nu vad alte primejdii pentru economia romaneasca in 2005. Insa si acestea vor fi atenuate de presiunile pozitive ale integrarii in Uniunea Europeana", spune Stere Farmache.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe