La capitolul 'servicii', ultimii din Europa

In economiile de piata dezvoltate, serviciile reprezinta principala sursa in formarea produsului intern brut. In Uniunea Europeana, ponderea serviciilor in PIB este de 69,4%. Acest sector asigura majoritatea locurilor de munca ale europenilor (66,8%), in vreme ce in agricultura lucreaza doar 4,3% din populatie. In Romania, serviciile genereaza aproape jumatate din PIB si ocupa numai 37% din totalul fortei de munca.

Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, in 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. Romania se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. In 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute incep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al imbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. In primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul Romaniei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% in primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

"PIB-ul Romaniei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro in prezent la circa 200 miliarde euro in urmatorii 5-10 ani. In aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie", considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romane. In opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor in structura economiei trebuie cautata la inceputul anilor ’90. "Noi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs ruptura", afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici in calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. "La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, intretinere, imbracaminte", sustine Stefan Ragalie. In aceste conditii, in loc sa plateasca lunar cateva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, romanul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru cateva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este impartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Cristian Parvan: "La serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie in casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste servicii".

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care impiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian Parvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. "Daca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?", se intreaba el. La fel se intampla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. "Daca politia comunitara, in loc sa se mandreasca cu faptul ca alearga batranele care vand trei legaturi de marar, ar aplica amenzi in astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar indrepta catre canalele firesti ale unor servicii in acest domeniu", sustine Cristian Parvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa incurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora in dezvoltarea serviciilor in Romania. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de "gratie" de cinci ani pentru firmele ce intra in astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. "Noi trebuie sa gasim solutii care se practica in UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de stat", sustine acesta, citand exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru inchiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. "Daca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze intr-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, in schimbul unei sume infime?", se intreaba Parvan. La fel se intampla cu serviciile imobiliare. "Este clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continua", spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. "Avand in vedere transformarile care vor avea loc in agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, decat sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acte", sustine Cristian Parvan.

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de intretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure intretinerea unui bloc - plecand de la instalatii si tevi si pana la reteaua de Internet. "Daca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca insa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la intretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatii", precizeaza Parvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este insa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea romanilor si a firmelor mari. "Exista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar in paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilor", afirma secretarul general al AOAR. "Foarte multi oameni doresc sa inceapa o afacere numai in momentul in care sunt siguri ca vor castiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai castigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. In ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, in general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita.

Optimizarea costului in IT

Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi "largita" prin calitatea serviciilor oferite. "Imaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, in servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem castiga mult, fara a face o investitie neaparat mare", afirma secretarul general al AOAR.

O firma din Romania a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital romanesc, specializata in servicii IT. Firma a fost infiintata in 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 - 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate in special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft constand in solutii particularizate pentru clientii mari.

Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera inca oportunitati pentru investitii. "Piata in domeniu a ramas in urma fata de ceea ce se intampla in restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, in baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au inceput treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. In ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este inca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala in urmatorii ani", concluzioneaza Eugen Bunea.

Unde sa investim?

Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Romane: "Daca ar fi sa demarez acum o afacere in servicii, ca barbat, as investi in serviciile auto, in special in serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare in orice economie. Ca femeie, as investi in servicii de turism, in special turismul rural. Ca tanar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as incerca sa investesc in servicii pentru populatie, intr-un cadru in care fiscalitatea sa ma afecteze cat mai putin, si cu un minim de dotare initiala".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe