Epictet si Astion, sfintii decapitati la o cetate din Tulcea

Crestinii ortodocsi ii praznuiesc duminica pe sfintii Epictet si Astion, doi martiri ale caror moaste au fost descoperite la cetatea Halmyris din Tulcea. IPS Teodosie va savarsi Sfanta Liturghie pe locul unde au fost martirizati cei doi sfinti.

Duminica 8 iulie, crestinii ortodocsi ii praznuiesc pe sfintii Epictet si Astion, doi martiri crestini ale caror moaste au fost descoperite in cetatea Halmyris din judetul Tulcea. Studiul antropologic efectuat asupra moastelor a confirmat informatiile despre acesti doi sfinti, consemnate intr-un martirologiu acum mai bine de 17 veacuri.

In vara anului 2001, sapaturile intreprinse de arheologii Mihail Zahariade si Ovidiu Bounegru pe santierul arheologic al anticei cetati romano-bizantine Halmyris, dintre localitatile Murighiol si Dunava, judetul Tulcea, au dus la descoperirea, la 8 august, in chiar ziua Adormirii Maicii Domnului, a unei cripte in care se aflau moastele sfintilor Epictet si Astion, martirizati in aceasta cetate, sub Dioclitian, la 8 iulie 290. Identitatea celor doi sfinti a fost confirmata si intarita de un exceptional studiu antropogic, realizat de cercetatorii Nicolae Miritoiu si Andrei Soficaru, de la Centrul de Cercetari Antropologice „Francisc Rainer“, din Bucuresti, institutie ce apartine Academiei Romane. Rezultatele obtinute de cei doi specialisti contin date tulburatoare, inedite, referitoare la starea de sanatate a celor doi sfinti, precum si informatii cu privire la ultimele 35 de zile din viata martirilor. Studiul confirma, de asemenea, autenticitatea faptelor descrise in actul martiric al sfintilor Epictet si Astion, scris cu mai bine de 17 veacuri in urma.

La 8 august 2001, in chiar ziua Adormirii Maicii Domnului, Profesorul Mihail Zahariade anunta descoperirea intr-o cripta din cetatea Halmyris a osemintelor a doi martiri, pastrate aproape intacte, precum si existenta unor fragmente de inscriptii pe peretele estic. El atribuia moastele preotului Epictet si monahului Astion, ale caror vieti si patimiri sunt relatate in „Acta sanctorum“, in capitolul „De SS. Epicteto presbytero et Astione monacho, martrybus Almiridiensibus in Scythia“ („Despre sfintii Epictet preotul si Astion monahul, martiri Almiridieni din Scythia“).

Osemintele celor doi sfinti prezentau o patina galbui-maronie, iar la ambele schelete lipseau craniile.

Sfåntul Epictet a avut coloana vertebrala anchilozata
Primul schelet identificat a fost cel al preotului Epictet.
Folosind metode complexe de determinare, cei doi antropologi au apreciat varsta cronologica la deces a Sfantului Epictet de 64-67 de ani, iar inaltimea sfantului martirizat intre 1,67 m si 1,72 m. Sfantul avea dantura cariata si suferea de o anchiloza extinsa a coloanei vertebrale (coloana „bat de bambus“) si de osteoartroza care a dus la distrugerea, in mare parte, a cartilajelor si la frecarea os pe os in timpul miscarii. Aceste date arata ca preotul Epictet a prestat o activitate fizica permanenta, sfidand atrocele suferinte generate de boala.

---

Despre autor: