IJC va denunta la Comisia Europeana presiunile asupra justitiei din Romania

Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC), lansata de Coalitia pentru o Guvernare Curata, duminica, la sediul Grupului pentru Dialog Social, a realizat un material privind starea actuala a justitiei din Romania pe care il va trimite Comisiei Europene, cu cateva zile inainte de prezentarea raportului CE privind progresele tarii noastre, relateaza Rompres. IJC este un grup de lucru care va monitoriza reformele in domeniu, va evalua deciziile guvernamentale in sfera justitiei si va elabora rapoarte prin care va informa periodic opinia publica cu privire la calitatea actului de justitie din Romania.
IJC a demarat lucrul la un raport cuprinzator privind starea justitiei in Romania, materialul prezentat duminica punctand cateva dintre sursele de ingrijorare ale societatii civile.
Astfel, in documentul pe care il vor trimite si CE, intitulat 'Manifest', membrii Initiativei sustin ca 'justitia penala din Romania a fost supusa in ultimele saptamani unor presiuni puternice, care au avut ca scop intimidarea si blocarea anchetelor cu politicieni, iar Guvernul ( prin premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu) si Parlamentul ( prin presedintii celor doua Camere, Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu) au atacat virulent noul statut de independenta al procurorilor'.
Raportul sustine ca 'politicienii reintroduc coruptia pe usa din dos, prin practica actelor normative cu destinatie'.

Macovei avertizeaza asupra "legilor cu destinatie"

La randul sau, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, prezenta la lansarea IJC, a atras atentia asupra 'legilor cu destinatie' - 'Ordonante de Urgenta si Hotarari de Guvern generate de coruptia care sta la baza deciziei politice in Guvern sau in Parlament'.
'In Romania se fac bani negri prin legi', a declarat Macovei, aratand ca 'toate partidele isi dau mana, indiferent daca sunt sau nu la putere'.
Monica Macovei s-a declarat, de asemenea, surprinsa de reactia 'palida' a autoritatilor din Romania fata de gestul ministerului de Externe al Ungariei in cazul anchetarii ministrului Zsolt Nagy.
'Este absolut inacceptabil sa faci o asemenea interventie', a declarat fostul ministru al Justitiei, care a sugerat ca reactia autoritatilor romane a aratat ca si cum ar fi existat o intelegere cu cele maghiare.
Raportul IJC se refera, printre altele, la 'slabiciunile' Legii ANI si la numirea Consiliului National de Integritate. IJC considera ca, 'desi adoptarea Legii privind Agentia Nationala de Integritate reprezinta un pas in directia buna (...), infiintata in forma prevazuta de legea adoptata de Parlament in mai 2007, Agentia este lipsita de dintii care ia-r fi garantat supravietuirea intr-un mediu politic marcat de framantari puternice'.
De exemplu, potrivit IJC, definitia conflictului de interese este foarte restransa (rude de gradul intai), punand sub semnul intrebarii relevanta verificarilor efectuate de ANI. Problema numirii membrilor Consiliului National de Intergritate (CNI) al ANI face si ea obiectul analizei raportului. IJC constata, astfel, ca unele partide au nominalizat, pentru a fi membri ai acestui consiliu, persoane care nu corespund criteriilor de integritate agreate si care au fost pe lista Coalitei pentru un Parlament Murdar. Este cazul Rodicai Stanoiu, propusa de PC, dar care a fost in cele din urma retrasa, sau a senatorului UDMR Stefan Pete, care potrivit reprezentantilor IJC are unele probleme cu declaratiile de avere.
Modificari suspecte marca PSD

Documentul identifica, totodata, modificarile 'suspecte' la Codul de Procedura Penala, cum ar fi amendamentul propus de PSD prin care durata urmaririi penale sa fie de sase luni, iar in mod exceptional de un an daca urmarirea are ca obiect infractiuni pentru care legea prevede detentie pe viata ori inchisoare mai mult de 15 ani.
'Exista in dezbaterea Camerei Deputatilor mai multe amendamente la textul Codului de procedura penala care ar ingreuna mult si nejustificat activitatea de urmarire penala, si care nu se regasesc in nici una din legislatiile europene', se mai arata in document.
Referitor la CSM, se mentioneaza ca, in ciuda a doua rapoarte ale Comisiei Europene si a clauzei speciale incluse in mecanismul de cooperare si verificare, 'Consiliul Superior al Magistraturii nu a facut niciun fel de progres in ce priveste propria sa responsabilizare: rezolvarea cazurilor de etica si a potentialelor conflicte de interese ale membrilor sai'.
'In general, se poate constata ca CSM a luat masuri doar in domeniile care nu afecteaza direct pozitia sau statutul membrilor CSM', sustine societatea civila, potrivit careia 'codul deontologic aplicabil magistratilor este insuficient, acesta neoferind solutii unor situatii deja create in actualul CSM: colaborarea cu organele fostei securitati, declaratii false pentru obtinerea unor avantaje, angajarea rudelor in aparatul institutiei'.
In ce priveste personalul aparatului propriu al ministrului Justitiei, materialul arata ca acesta a crescut, prin HG nr. 384/2007, cu 58 de posturi, ceea ce face inexplicabila atitudinea Guvernului care, in 2006, intr-o perioada de efort maxim in vederea aderarii, a promovat o politica de reducere a numarului functionarilor din toate ministerele si institutiile subordonate. Inexplicabila si nejustificata este, in opinia Initiativei, si reinfiintarea Directiei Instantelor Militare in cadrul MJ.
Raportul mai mentioneaza tergiversarea dosarelor in instanta si cazul Tulus, evidentiind 'procedura neobisnuita, neprofesionista si netransparenta' prin care ministrul Tudor Chiuariu a solicitat revocarea procurorului sef DNA.
In materialul IJC se precizeaza ca, imediat dupa inlocuirea ministrului Monica Macovei, 'persoana fara agenda partinica si privita la Bruxelles ca o garantie a imbunatatirii climatului de independenta a justitiei fata de politic', presa a semnalat cazuri de incalcare a independentei procurorilor, atacuri ale unor parlamentari si oficiali guvernamentali la adresa DNA.
Documentul sustine ca sistemul judiciar se afla intr-o stare de provizorat, functionand mai mult din inertie, pe baza mecanismelor stabilite anterior, reforma sistemului penitenciar stagneaza, iar in justitie au aparut 'fenomene de regres' la nivelul reformei.
Initiativa pentru o Justitie curata este un proiect sustinut de Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia 'Societatea pentru Justitie' - SoJust, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din Romania si Societatea Timisoara.

---

Despre autor: