Cand scopul nu scuza mijloacele...

"Nu mai sta cu mainile in san, nu te mai lamenta, ia atitudine!" este conceptul de la care porneste noua campanie de imagine Guerrilla, ce-i are ca protagonisti pe cei trei realizatori ai matinalului postului de radio citat: Dobrovolschi, Liviu Mihaiu si Vlad Craioveanu. Este exact ceea ce intentionam sa facem: sa luam atitudine. Pentru ca mai sus amintita campanie se adreseaza, conform scopurilor declarate, oricui "vede probleme in societate (mizerie, indiferenta, bataie de joc)", nu putem face altceva decat sa ne supunem acestei miscari si sa ripostam in (se pare) cel mai la indemana mod: prin cuvinte. Singura diferenta e ca, pentru a riposta, nu vom suna la Radio Guerrilla, caci, in mod paradoxal, de aici vin cel putin doua dintre fenomenele specific romanesti enumerate mai sus...
Campania Radio Guerrilla se desfasoara sub sloganul (ce depaseste, credem noi, limitele aluziei de bun simt) "Rescrie Miorita! Foloseste-ti oaiele!", fiind completata apoi, in print, pe TV si Internet, de "exprimari vizuale" de aceeasi factura. Toate acestea urmaresc, dupa cum ne-a declarat Dan Amariei, Deputy Creative Director in cadrul Propaganda, sa fie un dus rece pentru romani, cu intentia de a-i scoate din adevaratul arhetip al resemnarii generat de ceea ce a devenit un simbol national: balada Miorita.
In ceea ce priveste ideea de la care s-a pornit, perfect de acord. Caci, intr-adevar, ceea ce se limita, in vremurile imemoriale ale folclorului romanesc, la o cumintenie (nu stim cat de condamnabila) a omului simplu in fata sortii, s-a transformat in zilele noastre intr-o stare generalizata, destructiva la scara larga, a societatii. Dar, cum "drumul spre iad e pavat cu bune intentii", si in cazul acesta, esenta se pierde pe drum - sau in aparenta. Nedumerirea cea mare vine in confruntarea cu parafrazarea implicita a unei vorbe din popor - "cui pe cui se scoate". De cand poate fi eradicata o "mizerie" printr-o alta, de orice fel ar fi aceasta din urma? Ca "sexul vinde", o vedem cu varf si indesat, iar publicitatea este prima care ne aminteste de acest lucru. Si o face in mod constant, prin toate mijloacele pe care le are la dispozitie. Intrebarea este pana unde? In cazul de fata cel putin, nu multe limite par a fi ramas in picioare, in conditiile in care neclaritatea imaginii si jocurile de cuvinte, departe de a cultiva subtilitatea transmiterii unui mesaj, nu fac decat sa compromita efortul imaginativ al receptorului - in acest caz, totul este mult prea evident pentru ca sa mai solicite un efort, cat de mic, pentru descifrarea mesajului.
"S-a dorit sa fie o campanie agresiva", insa nu este vorba de "o agresivitate vulgara si neplacuta", ne-a declarat Dan Amariei, printre altele, si copy-writer-ul campaniei. In cazul acesta, ce ar putea fi definit ca "agresivitate vulgara si neplacuta" in publicitate? Imagini de genul "revistelor pentru adulti", ce urmeaza aceeasi reteta a accesului facil din partea publicului, fie el si minor?
Dupa cum arata lucrurile, nu suntem prea departe...
"Ne-a fost teama ca, daca eram mai cuminti in print, am fi trecut neobservati", ne-a marturisit Dan Amariei, argumentand ca ideea instigarii la antiresemnare, nefiind neaparat cea mai originala, a esuat in trecut din cauza unor abordari nu atat de agresive. Care este, in acest caz, scopul real al campaniei? Schimbarea unei atitudini nocive sau impunerea cu orice pret a unui brand in mintea unui public cu simturile atrofiate sub ingramadeala (adesea) indistincta de mesaje publicitare?
Radio Guerrilla este "un luptator care incearca sa dezmorteasca mintile romanilor", a subliniat reprezentantul Propaganda, adaugand ca "muzica si toata atitudinea Guerrilla sunt indreptate catre tinerii care au ceva mai mult in cap". Laudabil. Tinerii au intr-adevar nevoie de cineva care sa-i scoata din stereotipia unei lumi careia i se supun din inertie. E trist insa ca aceasta a fost singura (sau cea mai fericita) modalitate pe care au gasit-o acesti "dezmortitori de minti" pentru a-i destepta pe cei cazuti in "somnul cel de moarte". Sa fie limbajul stradal, verbal sau vizual, ce ofera satisfactia facila a descifrarii unui intelectualism degradat, singurul pe care il mai inteleg si la care raspund tinerii romani?

---

Despre autor: