Traditii inedite de Anul Nou pe glob

Cam peste tot in lume, practica obisnuita in Ajunul Anului Nou, dar si in noaptea de Anul Nou este sa se petreaca si, la miezul noptii, sa se bea sampanie. In multe culturi si in orase ca Berlin, New York, Sydney, Londra, Paris, Rio de Janeiro, Toronto, Praga si Tokyo, artificiile si zgomotele produse cu ajutorul diverselor obiecte fac parte integranta din spiritul acestei sarbatori. Ajunul Anului Nou este declarat zi nelucratoare in multe tari, printre care Australia, Argentina, Brazilia, Grecia, Noua Zeelanda, Filipine si Venezuela. Bebelusilor nascuti pe data de 1 ianuarie li se ofera „premii“, constand in lapte praf, paturi, scutece sau suzete.

Romania
La romani, obiceiurile sunt, fara indoiala, manifestari pitoresti folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda inseamna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in ciclul Anului Nou. In satele hunedorene din zona Orastiei, vestea Nasterii Domnului in ieslea sfanta este purtata pe ulite de ceata de calusari colindatori in larma de zurgalai, tropote si strigaturi. Sunt feciori in costume nationale cu camasa cusuta cu negru, in motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu cioareci de lana alba, stransi pe picior, cojoc alb, zurgalai, prinsi sub genunchi de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pana la glezne, iar pe cap poarta o caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun. In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii.

El este practicat de copii de la 3-4 ani pana la 12-13 ani. Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fetele. Adesea copiii merg cate doi, alteori merge doar unul singur, colindåndu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune in popor, este un stravechi obicei agrar prin excelenta, care se practica si azi mai cu seama in Moldova. In ajunul Anului Nou, in multe locuri, chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori formata din doi pana la douazeci de flacai sau barbati insurati de curand,pleaca din casa in casa sa ureze cu Plugusorul sau sa “haiasca”, cum se spune in Moldova. Cu Plugusorul ureaza astazi si copiii.

Marea Britanie
Englezii serbeaza Anul Nou asteptand ca Big Ben-ul sau un alt orologiu sa vesteasca miezul noptii pentru a se bucura de petrecere. De obicei, toti cei adunati in strada numara, descrescator, ultimele zece secunde care au mai ramas pana la ora 24.00.

Australia
In cea mai lunga noapte a anului, orasul australian Sydney aduna cel mai mare numar de oameni, dupa Rio de Janeiro, care atrage peste doua milioane de persoane pe plaja din Copacabana. Urmeaza New York-ul si Londra care aduna intre 800.000 si un milion de petrecareti. In acest oras important al Australiei, focurile de artificii sunt lansate, in mod oficial, de pe podul Sydney Harbour. Acest moment spectaculos poate fi vazut pe o raza de 16 km si strange la un loc peste 300.000 de turisti in fiecare an.

Japonia
In Oshogatsu, Japonia, Anul Nou este cea mai importanta sarbatoare, fiind simbolul renasterii. La miezul noptii de 31 decembrie, templele budhiste trag clopotele de 108 ori, in incercarea de a expulza cele 108 feluri de slabiciune umana. Momentul sosirii noului an este un prilej de bucurie pentru toata lumea si nimeni nu are voie sa munceasca in aceasta zi. Copiii primesc „otoshidama“, mici daruri cu bani inauntru.

Spania
La cumpana dintre ani, traditia spaniolilor este de a manca douasprezece boabe de strugure. Obiceiul este menit sa asigure fericirea in urmatoarele 12 luni din anul care incepe. Dupa cina luata impreuna cu familia, tinerii se indreapta spre berarii sau discoteci si abia spre dimineata se mai intorc la casele lor, unde iau micul-dejun traditional, alcatuit din ciocolata calda si produse de patiserie.

Franta
Francezii mai numesc ajunul Anului Nou si Sfantul Silvestru, zi in care se servesc multe feluri speciale de mancare si bautura, dintre care pateul de ficat de gasca si sampania sunt nelipsite. Sarbatoarea poate fi marcata fie printr-o cina intima alaturi de familie si prieteni, fie printr-o serata dansanta. Perioada vacantelor ia sfarsit pe data de 6 ianuarie, atunci cand locuitorii acestei tari se infrupta dintr-o prajitura traditionala, a carei reteta variaza in functie de zona.

Grecia
Anul Nou coincide, in aceasta tara, cu Festivalul Sfantului Basil, unul dintre fondatorii bisericii ortodoxe din Grecia. Una dintre mancarurile traditionale care se serveste este Vassilopitta sau prajitura Sfantului Basil. O moneda de argint sau de aur este introdusa in momentul in care se coace prajitura, iar cine o gaseste in bucata sa va avea noroc in anul urmator.

Brazilia
Brazilienii pun mare pret pe sarbatoarea Anului Nou, ei dezvoltand o adevarata traditie in acest sens.

---

Despre autor: