Cui ne lasi, Mr. Scheele?

Gata, stimati telespectatori, Jonathan Scheele a parasit Romania incheindu-si efemerul rol in tranzitia noastra. L-am vazut pentru ultima oara inainte de a parasi peisajul romanesc intr-o seara pe N24 si deja i se putea citi in priviri o nostalgie calda. E greu de spus in citeva vorbe cit de mult a insemnat acest functionar european pentru Romania acestor ani. Si desi presimt cu tristete ca va fi evacuat urgent de pe agenda de interese si simpatii ale publicului, am convingerea ca el va reveni peste un timp ca un personaj de manual, ca un cititor pasnic si elegant al acestei tari de care, pare-se, s-a indragostit binisor. Multa vreme, in contorsionate si penibile scandaluri publice de factura balcanica, omul acesta a reprezentat o voce echilibrata, de o candoare si civilitate extraordinare. Adesea i-am perceput interventiile publice ca reprezentind unica voce democratica din context. Fara sa vreau sa jignesc pe nimeni, dl Scheele mi-a parut a-si fi asumat in Romania statutul unui colonist cumsecade, al unui lord care nimereste printre salbatici incapatinati carora le preda cu blindete bunele maniere democratice, incercind sa-i invete prin exemplu personal cu moravurile lumii civilizate. In emisiunea de care vorbeam mai sus, Jonathan Scheele a tinut ca inainte de a se retrage discret din viata micii lui tari de adoptie sa-si exprime o speranta despre o chestiune care multora le-ar suna a amanunt derizoriu in contextul agitat al ultimei perioade: speranta ca ANI se va naste si va deveni, in timp, o institutie eficienta. Stimabilul domn Scheele... tot cu teama coruptiei in suflet a plecat.

---

Despre autor: