Rodica Stanoiu a venit la CNSAS pentru discutii legate de autenticitatea semnaturii din dosar. A fost insotita de doi bodyguarzi al caror rol era s-o protejeze de insistentele ziaristilor interesati de declaratii. N-a scos o singura vorba, dar a zimb
Rodica Stanoiu a venit la CNSAS pentru discutii legate de autenticitatea semnaturii din dosar. A fost insotita de doi bodyguarzi al caror rol era s-o protejeze de insistentele ziaristilor interesati de declaratii. N-a scos o singura vorba, dar a zimbit permanent. E treaba si dreptul Domniei sale sa-si ia citi zdrahoni vrea, nu ma priveste. Ceea ce m-a iritat insa la aceasta actiune televizata a dnei Stanoiu a fost ca, de la iesirea din cladirea CNSAS pina la masina care o astepta in fata, a abordat un zimbet mortificat, o grimasa dispretuitoare de o ostentatie halucinanta. Ura mustea zemoasa in zimbetul acela crud, afisat atent. Totusi, oricit de demni de dispret or fi ziaristii, tinerii aceia care se chinuiau sa-i smulga o declaratie erau niste oameni nevinovati, niste profesionisti la munca. Erau si de la Antena 3, erau si de la Realitatea TV, si de la N24, si de la TVR 1, adica nu puteau fi considerati o gasca omogena de rauvoitori decit de o constiinta bolnava de suspiciune si de ura. Si-n plus, daca tot n-ai de gind sa vorbesti cu niste oameni, de ce mama dracului sa le zimbesti? Sa le arati superioritatea? Care superioritate din moment ce nu esti capabil sa zici doua vorbe in sprijinul tau? Sa le sugerezi forta si curaj? Care forta daca vii cu vlajgani sa te aperi de intrebari? Asadar, nu-mi ramine decit sa interpretez zimbetul acela fals amabil, plin de o scirba amestecata cu furie, ca pe un gest reflex de sfidare a unei inteligente subtiri, obisnuita insa cu obrazul gros din vremea sefiei. Amintiti-va de fizionomia finala de la Tirgoviste a Lenutei Ceausescu si o s-o recunoas-teti pe coana Stanoiu zimbind poporului de pe treptele CNSAS.
Despre autor:
