Am intalnit, zilele trecute, la Galeria "Artis", un pictor fericit. Nu numai pentru ca in lucrarile sale - intitulate pe cat de simplu, pe atat de sugestiv, "Lumina", "Gradina", "Pasarea sufletului", "Naluca", "Porti", "Vis", "Primavara", "Noapte", "
Am intalnit, zilele trecute, la Galeria "Artis", un pictor fericit. Nu numai pentru ca in lucrarile sale - intitulate pe cat de simplu, pe atat de sugestiv, "Lumina", "Gradina", "Pasarea sufletului", "Naluca", "Porti", "Vis", "Primavara", "Noapte", "Zbor", "Cerul si Pamantul"- isi proiecteaza sentimentele, trairile, gandurile, intr-o avalansa de culori aproape nepamantene. Si nici fiindca acolo, in tumultul Iasiului drag, unde a absolvit Academia de Arte "George Enescu", in urma cu 11 ani, lumina duioasa a spatiului si ritmurile cromatice ale gradinilor si arhitecturii laice si de cult sunt mai pregnante ca oriunde. Ci pentru ca, asemenea multora dintre colegii sai de breasla, Dorin Baba are sufletul incarcat de lumea descinsa din mistuirea perpetua a flacarii. Din magma care aduce la suprafata lucrurilor vazute si stiute explozia infinita a bucuriei de a te hrani din darurile pamantului; a incantarii estetice si, deopotriva, sufletesti. A iluziei si desfatarii vizuale. Si a destinului ce i-a harazit puterea de a surprinde transparenta lucrurilor si a lumii proprii din care isi extrage seva compozitiilor. Nu credeti ca este un pictor fericit?! Ca a fost el insusi surprins, acum mai bine de doua decenii, de vocatia pentru aceasta meserie?! I s-a spus, tot timpul, ca are talent. A fost sfatuit sa-si urmeze drumul ce parea sa i se deschida fara obstacole sau sacrificii. A privit pictura ca un spectacol; a descifrat, pe indelete, tainele semnului care i-a incarcat de prospetime intreaga viata - cea profesionala si cea familiala. Biografia lui Dorin Baba a trecut insa si prin hopurile firesti ale suferintei fizice. A fost la un pas de a trece dincolo. L-a salvat un suflu nevazut, devenit apoi creuzetul laboratorului intim al compunerii imaginilor, pe care le revarsa peste lumea noastra, intre ramele aparent bizare ale panzelor. Munceste intr-un ritm de invidiat. Si nu pentru ca trebuie sa traiasca din meseria de pictor, ci pentru ca numai prin ea se defineste. Arta sa este apreciata peste tot in Europa, unde este invitat (si premiat!) la saloanele internationale. Lucrarile sale au circulat si in Japonia, unde nu au fost deloc ignorate. Dimpotriva. Dar poate cel mai relevant aspect sub raportul comercializarii lucrarilor este acela de a-si fi gasit propriul manager. Un motiv in plus de a se bucura din plin de timpul dedicat creatiei. Poate si de aceea este un pictor fericit.
"De zece ani", spune Dorin Baba, "traiesc din vanzarea propriilor lucrari. Managerul meu, Valeriu Petrisor, a ajuns sa faca parte din viata mea. Fara el nu cred ca m-as fi descurcat". Familia sa, sotia si fiica, studenta la facultatea de Drept, sunt un dar de la Dumnezeu. Poate si de aceea, pictorul - nascut in localitatea Sipote din judetul Iasi - isi intelege mai bine destinul. O satisfactie autentica, nealterata de tensiunile cotidianului, pune stapanire pe chipul sau, pe lucrarile expuse, in aceste zile, la galeria Artis (pana la 12 septembrie), invaluite in exuberanta tonurilor ce deschid portile spre muzica sferelor. Un regal venit din inima Iasilor, din care nu lipsesc poezia si fiorul crestin.
Despre autor:
