O legenda printre noi

Un singur om a schimbat atit de multe si pe atit de multi, desi cei pe care i-a cunoscut personal sint foarte putini. Dar asa se nasc legendele.

Putine sint acele lucruri triste la care un copil si un om in toata puterea reactioneaza la fel. Numarate pe degete sint si ocaziile in care fiinta care se ia cu viata la trinta si mogildeata curioasa deopotriva stau incremenite una linga cealalta. Nici desene animate, nici filme de actiune. Nici fotbal, nici indieni si cowboy nu razbat in acele momente prin sticla draciei bombardate cu particule invizibile pentru a crea, intr-o explozie controlata, o lume pe care o poti privi. Se vede singe. Se vad trupuri sfirtecate, fara a provoca o greata iminenta in alte conditii. Zvircoliri animalice si suspans. Venin, muschi incordati la maximum, falci ce ar crapa intre ele orice element strain, fie ca e om, animal sau barca. Lucruri incredibile se intimpla acolo, pe ecran. Iar omul acela, blondul australian care-si vira capul in gura crocodililor, nu mai moare odata. Poate ca este vorba despre noroc, despre curaj inconstient, au considerat unii. De maiestrie, de arta, vocifereaza altii. Dar nu cred ca exista o mina de oameni care sa fi avut acces la televiziunea prin cablu si sa nu il fi vazut pe vinatorul de crocodili. Sa nu fi fost prins in cirligul perfect fabricat din imbinarea inconstientei cu arta de a lucra cu bestiile. Cu dragostea pentru animale. Un cirlig ascutit chimic in laboratoarele specialistilor de la Discovery si Animal Planet. Fara ei am fi haladuit in tihna, pesti liberi, si nu l-am fi cunoscut vreodata pe Steve Irwin. Dar ce bine este uneori sa fii prins. Sa lasi deoparte animalele pe doua picioare, mult mai periculoase uneori decit mamiferele patrupede ori tiritoarele mortale. Sa nu mai auzi de Basescu, Vadim, Gigi, Voiculescu, Tariceanu si Securitate. Sa te cufunzi pentru citeva minute in acea liniste a timpurilor de demult, cind speciile luptau intre ele pentru un loc in piramida trofica si canibalismul intern se petrecea doar din necesitate biologica pentru a mentine linia evolutiei. Cind frumusetea venea din natura lucrurilor si raminea exact asa cum fusese harazita, iar inteligenta avea sanse de victorie impotriva puterii fizice. Cind viclenia, desi profitabila, aducea cu sine izolarea.

Ceva mai mult de o clipa dura acest regres in istorie si in evolutie. Suficient insa pentru a alimenta pustiul din fiecare. Acel copil care a decis sa ramina alaturi de Peter Pan si sa nu mai creasca, desi se ascunde cu dibacie in vietile de oameni mari.

Acestea au fost clipele fericite. Dar mogildeata si om matur deopotriva au fost tristi cind au auzit ca Steve Irwin, vinatorul de crocodili, a murit exact asa cum

si-au imaginat ei. In timp ce filma o noua emisiune. O moarte ce-i intregeste viata si o transforma in legenda. Legenda unui om care a demonstrat ca si de unul singur poti sa schimbi ceva in lume.

---

Despre autor: