Bruxellesul vrea o reforma ''drastica'' a sectorului viticol

Comisia Europeana s-a saturat sa mai cheltuiasca 40% din bugetul comunitar alocat agriculturii pentru sustinerea viticultorilor si vrea cu orice pret sa adapteze la regulile pietei acest sector considerat emblematic pentru modul de viata european.
Dar, remarca recent un specialist la postul de televiziune francez TF 2, cu o astfel de orientare trebuie sa fie de acord si producatorii, adica statele membre ale UE.
Proiectul de reforma cerut de Bruxelles contine un punct extrem de ''scandalos'', care prevede distrugerea masiva, in termen de cinci ani, a 400.000 de hectare de vita-de-vie, adica 12% din cele 3,4 milioane de hectare cate sunt in tarile UE. Ca despagubire, o suma de 2,4 miliarde de euro va fi distribuita viticultorilor pentru a le sprijini reconversia.
Mariann Fischer Boel, comisarul european pentru Agricultura, a sublinat in acest context ca, in 2005, din fondul de 1,26 miliarde de euro cheltuiti de UE pentru sectorul viticol, 793 de milioane au fost destinati eliminarii surplusului de vin, care a ajuns la aproape 15% din volumul total al productiei, informeaza EUobserver.
Cea mai buna masura care ar putea fi luata pentru eficientizarea sectorului agricol, adica pentru restabilirea echilibrului dintre cerere si oferta ar fi, pe langa distrugerea viilor, reducerea ajutoarelor comunitare alocate distilarii.
''Europa produce mult mai mult vin decat se poate vinde pe piata. Risipim mult prea multi bani ca sa scapam de excedent in loc sa ne intarim calitatea si competitivitatea'', a declarat aceasta.
Astfel, UE ar urma sa se concentreze indeosebi asupra finantarii campaniilor promotionale la export.

Reconversia agricola

Comunitatea europeana a trebuit sa scape de mai bine de 15 milioane de hectolitri de vin in 2005...
Pentru a face acest lucru UE recurge la ajutoare pentru distilare (pentru a transforma spre exemplu vinul in ethanol), ajutoare pentru stocare, la ajutoare pentru folosirea mustului in fabricarea de sucuri etc.
Prin aceasta strategie insa marcile europene cu traditie au pierdut enorm.
Daca in zece ani, releva un raport al Comisiei Europene, exporturile din Africa de Sud si Australia au crescut cu aproximativ 770% si 500%, cele din Uniunea Europeana au scazut drastic, ducand inclusiv la saracirea viticultorilor.
''Reforma este urgenta'', au declarat demnitarii de la Bruxelles, care au propus, in consecinta, eliminarea subventiilor comunitarea si trecerea acestei probleme in sarcina statelor membre, care vor trebui sa aloce ajutoare numai strategic.
In planul de ajutorare a celor care renunta la viticultura, formulat de Bruxelles, este prevazut ca aceia care renunta primii la plantatii sa primeasca mai multi bani. In plus insa, ei vor fi obligati sa cedeze viile viticultorilor mai competitivi.
Acest sistem ar trebui sa functioneze pana in 2013. Comisia studiaza la ora actuala si un sistem de pensionare inainte de termen, care sa le acorde viticultorilor pensii de 18.000 de euro pe an.

Reactii diferite

Copa-Cogeca, principala organizatie europeana a agricultorilor, denunta masura drastica preconizata de Comisia Europeana - distrugerea a 400.000 de hectare de vita-de-vie.
''Viziunea comisarului Fischer Boel nu este realista'', declara pentru TF2 Eva Corral, sefa Departamentului de vinuri a organizatiei amintite, ''deoarece nimeni si nimic nu garanteaza ca doar producatorii mai putin productivi vor distruge viile. Multi producatori importanti vor fi ispititi de oferta generoasa a Bruxellesului si vor distruge podgorii extrem de importante'', a subliniat aceasta.
Franta, primul producator european de vinuri, inaintea Italiei si Spaniei, a calificat planul CE drept ''inacceptabil'', considerand ca, desi reforma in viticultura europeana este necesara, planul doamnei Boel este ''lipsit de ambitie'' in promovarea vinurilor europene in lupta cu concurenta tot mai puternica a vinurilor provenite din asa-numita ''Lume Noua'' (Argentina, Chile, Australia, Africa de Sud, SUA).

Concurenta acerba

Statele Unite s-au impus ca cel de-al 4-lea producator si al 3-lea consumator mondial de vinuri. In privinta productiei, Sta au depasit Argentina, China, Australia, Africa de Sud si chiar si Germania. Mai mult, tarile Lumii Noi au reusit sa isi mareasca cota de piata in ultimii 20 de ani de la 1,7% la 21,4%, in detrimentul tarilor europene.
Pe pietele europene, importurile de vinuri au ajuns la 12 milioane de hectolitri in 2005, egaland practic exporturile, de 13 milioane de hectolitri. Valoric, surplusul obtinut de UE din acest comert nu a fost decat de 2 miliarde de euro.

Productia de vinuri, la nivelul UE

Uniunea Europeana ramane deocamdata prima in lume, detinand 60% din productia si consumul de vinuri. Cu toate acestea, consumul intern este in declin continuu, cu 750.000 de hectolitri pe an.
Principalii producatri europeni sunt Franta (peste 30% din productia UE), Italia (28,5%) si Spania (23,2%). Valoric, Frantei ii revine si jumatate din productia UE, cu 7,7 miliarde de euro, dintr-un total de 15 miliarde. Italiei ii revin 4,2 miliarde de euro, iar Spaniei 1,2 miliarde. In ansamblul celor 14 state UE producatoare de vinuri, numarul celor ocupati este de 1,5 milioane, in plin sezon. Impreuna cu cei ocupati in industria si comertul produselor vinicole, sectorul ofera in total 3 milioane de locuri de munca.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe