ZECE MAIU LA INCHISOARE (II)

Despre serviciul barometric al inchisorii este mult de povestit fiindca nu este in toata inchisoarea o singura instalatie necesara pentru acest scop. Se fac niste gropi adanci fie in curte fie in afara de ziduri care se umplu si se astupa. Inchipuiti-va ce epidemii se pot provoca prin felul acesta de serviciu barometric. De altfel toata lumea isi mai aduce aminte de groaznica epidemie de tifos exantematic care a secerat o multime de oameni, in inchisoare. Abia atunci se construi un closet dar care n'are apa de scurgere. Ce face serviciul sanitar judetean? De ce inchide ochii asupra cestui fapt? Gropile acestea sunt doar vesnice focare de contaminare a comunilor din imprejurimi. Uneltele care servesc pentru serviciul barometric sunt niste hardaie a 200 kg cu doua potcoave cu care se transporta infectiile afara, batute in loc de manere. Dar potcoavele intelegeti, sunt subtiri la margini si cand le iei in mana, cu o greutate asa de mare incat taie mainile. Dar n'ai voie sa te opresti inainte de destinatie pentru a schimba mana sau a rasufla. Ce ironie! A rasufla mirosul acestor hardaie. A fost prima mea observatie despre "munca"din inchisoarea Galata. Cu toata sarbatoarea de 10 Maiu, pe acolo, aproape nu se respecta de administratie. Sa respecte doar sarbatorile religioase.
Deodata aud zgomot. Ma uit imprejur, nu vad nimic. Ridic ochii spre cerul albastru si vad plutind sus niste avioane. Deabia atunci am inteles cat de tragica este soarta celui inchis, in comparatie cu omul liber, mai cu seama cat pluteste in aer, si nici o ingradire nu este in calea lui. Jos, curtea stramta; ingradita, cu gardianul nelipsit, sus cerul imens, liber perspectiva campurilor, padurilor si a oraselor in zare.
Asta e realitatea dar trebuie sa ma resemnez.
ZIUA, 11 mai 1938

---

Despre autor: