Securitatea a vrut sa-l trimita la munca pe Marin Preda

Numarul 3/ aprilie 2006 al revistei culturale "aLtitudini" publica un document senzational, descoperit de Mihai Pelin in arhivele Securitatii. Este vorba despre o "nota informativa" din 1952, care-l are ca subiect urmarit pe Marin Preda.
Autorul notei, "sursa Valerian", consemneaza opiniile prozatorului - pe-atunci foarte tanar - cu privire la represiunea ordonata de conducerea comunista a tarii la sate, sub pretextul "devierii de dreapta". Preda comentase situatia intr-un anturaj scritoricesc (e mentionata prezenta scriitorului Horia Bratu), vorbind despre "rebeliunile" starnite in randurile taranilor si apreciind ca "nu prin constrangere se face colectivizarea".
Drept urmare, la finele notei sunt adaugate cateva randuri prin care seful sub ochii caruia ajunsese delatiunea da dispozitie ca Marin Preda sa fie "supravegheat in continuare informativ", si anume "pentru a se strange probe pentru a fi incadrat in U.M.". Conform explicatiilor lui Mihai Pelin (cunoscut cercetator al arhivelor fiostei Securitati, autor al mai multor volume de documente ale fostei politii politice, intre care un volum masiv privitor la lumea literara a anilor '60-'80), "U.M." inseamna "unitate de munca". Prin urmare, din cauza opiniilor sale opuse politicii aplicate atunci de catre comunisti la sate, viitorul autor al "Morometilor" fusese "luat la ochi" si a existat - cel putin o vreme - amenintarea cu deportarea sa intr-un lagar de munca, la Canalul Dunare-Marea Neagra sau in alt loc din aceeasi categorie.
Descoperirea lui Mihai Pelin (cel mai vechi document descoperit pana acum in arhivele Securitatii legat de Marin Preda) este de-a dreptul senzationala, oferind proba ca un mare scriitor era cat pe-aci sa ajunga intr-o "unitate de munca". Dupa cum se stie, Preda a facut compromisurile necesare pentru a evita asemenea situatii, desi - pe de alta parte - dupa 1967 (anul volumului al II-lea al "Morometilor") a scris si romane curajoase, prin care a infruntat cenzura si - pare-se - i-a iritat pe cenzori, pana la incomodul "Cel mai iubit dintre pamanteni" (1979), trilogia al carei protagonist este un tanar filozof detinut politic...
Documentul restituit acum de Mihai Pelin apare in revista "aLtitudini" intr-un grupaj intitulat "Comunism si literatura", in care mai sunt incluse o analiza consacrata de Luminita Marcu constituirii "mitului oficial" al lui Mihail Sadoveanu ("Ceahlaul literaturii romane" etc.) si un interviu inedit cu Eugen Barbu, realizat in anii '80 de catre George Arion, dupa scandalul de plagiat legat de romanul "Incognito". Oprit de la publicare in epoca si recuperat abia acum, interviul il infatiseaza pe detestatul lider al "colaborationistilor" din epoca intr-o ipostaza sumbru-pesimista, judecator sever al lumii din jur.

---

Despre autor: