"Viata noastra literara e sublima, de la distanta"

Marian Draghici, anul trecut ai publicat la Editura Vinea o antologie de poeme, intitulata "Negresa". Ce inseamna in scrisul tau aceasta carte?
"Negresa", selectia de poeme aparuta acum un an, a avut o motivatie dublu polemica. Intai, am vrut sa-i vadesc negru pe alb criticului Al. Cistelecan ca "forfecuta postmodernista" decelata in "Harrum cartea ratarii" (2001) e un instrument de lucru care a ramas uitat in burta "chitului". Al doilea, in mai si iunie trecute urma sa merg, cum am si mers, la Viena, invitat cu o bursa, si tineam sa prezint si o alta "fata" a poeziei mele gazdelor de la KulturKontakt, care, la propunerea si in traducerea Floricai Madritsch-Marin, imi publicasera in toamna lui 2004 un volum bilingv, "Licht, langsam/ Lumina, incet". Volumul, pe care l-ai vazut, de altfel, aparut in conditii excelente la Wieser Verlag, cuprinde o suita de secvente lirice fara titlu, decupate conform unui "scenariu" apartinand traducatoarei, care, credea ea, le va placea vienezilor. A avut dreptate, le-a placut. Cele trei lecturi cu public au confirmat-o. Numai ca visasem, cum visez si acum, sa-mi vad puse la bataie poemele "grele", mai lungi: "Negresa", "Lunetistul", "Ierusalim", care dau - asa mi se pare - adevarata miza a poeziei mele si pot starni ecouri la nivelul receptarii critice, nu doar ca "Lesung". La asta serveste, ca nada, "Negresa". Cand se va traduce in germana, deocamdata habar n-am. Ce stiu este ca, la New York, Liviu Georgescu s-a pus s-o traduca in anglo-americana lui, din proprie initiativa, facandu-mi o surpriza de proportii, foarte placuta. Ii multumesc, cum le multumesc si Floricai si sotului ei, profesorul Helmuth Madritsch, pentru o colaborare poate uneori obositoare, dar, una peste alta, literalmente minunata. Mai trebuie spus ca ideea editarii "Negresei" mi-a insuflat-o profesorul Ion Pop, la Botosani, la prima editie a Congresului National de Poezie (octombrie 2004), in imprejurari pe care nu le evoc aici.
Ce ai in pregatire pentru tipar?
Un volum intitulat "Cronicile unui cam pion" (sic!), cuprinzand, ai ghicit, cronicile de la Cenaclul Uniunii Scriitorilor aparute in "ZIUA literara" din 2002 pana in 2005. Le-am recitit si le gasesc destul de relevante pentru viata literara romaneasca - ma rog, o parte a ei -, la acest inceput de deceniu/ secol/ mileniu. Titlul mi l-a dat Octavian Soviany, care intr-un articol din "Vatra", opineaza ca n-am fost decat un pion in angrenajul "Cenaclul US - ZIUA literara". De parca as fi pretins ca sunt bulibasa sau altceva. Cronicar, si-atat. Nu "om de casa". "Cam pion", intr-adevar... Fiindca "Negresa" a aparut deosebit ca obiect-carte, am zis sa lansez pe formatul ei o colectie, "ins-Urgent", cu poeti de la Arghezi la nouazecistii Iustin Panta, Ioan Es. Pop si Galatanu, sa zicem. Dupa "Masinaria cu aburi", antologie care o trage la lumina, cam de par, in toata splendoarea liricii sale, pe Ioana Craciunescu, am lucrat aproape doua luni la "Zidul si palaria", o carte care vrea sa-l redea circuitului public pe Vasile Petre Fati, de la a carui disparitie se fac in toamna zece ani. Bun de tipar, in aceeasi colectie, este si Paul Aretzu, "unul dintre cei mai valorosi poeti religiosi ai literelor noastre" (Grigurcu), cu "Urma lui Uriel", postfatata de Eugen Negrici. Am uitat sa spun ca postfata la Fati am scris-o de manu propria. Pentru Targul de Carte din iunie sper sa fie imprimate selectii din Daniel Turcea si Iolanda Malamen, ca si un volum reprezentativ "dezgropat" din creatia lui Dinu Adam, poet absolut surprinzator, aflat in greva editoriala din 1976, cand i s-a cerut - si a refuzat - sa scrie "pe linie" in "Amfiteatru". In fine, as lucra cu placere o antologie Florin Mugur, numai sa am - si nu am - copyright. Poate ma aude cine trebuie.
Cum ti se pare viata noastra literara?
Bineinteles ca viata noastra literara e sublima, de la distanta. Cine sta cat mai departe de ea e sigur intelept, poate si fericit. In orice caz, n-are mai nimic de pierdut. Dimpotriva! In ce ma priveste, nu sunt, cel putin deocamdata, deloc intelept. Fericit, de unde pana unde? Asa ca, fara suparare, n-am sa vorbesc o iota despre viata noastra literara, nici sa ma picati cu ceara (lumanari s-ar gasi, ca tot sunt Sfintele Pasti!). Prefer sa le spun cititorilor, orice convingeri religioase vor fi avand ei, chiar si liber-cugetatori sau atei: "Hristos a inviat!". Atat.

---

Despre autor: