Asteptand cu infrigurare dictatura Basescu

Traim in Romania noastra vremuri intr-adevar extraordinare. Foile democratice de stanga urla zilnic impotriva gruparilor de dreapta care ameninta tara cu dictatura; Partidul National Taranesc ne anunta la fiecare prilej, prin glasul diversilor sai colaboratori, primejdia care ne asteapta, iar seful Partidului Liberal si seful Guvernului nu deschide gura fara sa proclame sacra intangibilitate a "cuceririlor" democratice. Cine citeste ziarele romanesti, de orice nuanta, sau asculta tot ce spun ar putea crede ca traim inca sub un regim democratic constitutional amenintat sa fie inlocuit prin dictatura impusa prin curentele de dreapta. In realitate, nu mai poate fi vorba azi de amenintare: suntem deja in plina dictatura! Dar nu de dreapta. Nu, nu e vorba de vremelnica si obisnuita tiranie a unui prim-ministru fauritor de Camere si stapanitor de majoritati. Nu, e vorba de o adevarata dictatura in toata regula, dar de o dictatura de dupa perdea, clandestina, fiindca nu poate marturisi nici un scop de interes obstesc: dictatura incompetentei, a necinstei si afacerismului.
Desi frapeaza asemanarea cu regimul coalitiei imorale de azi, aceasta este fata unui alt regim din Romania, reprodusa cu o mica editare din insemnarile zilnice, de acum 70 de ani, ale lui Argetoianu. Dictatura construita prin "complicitatea lasilor si spertarilor din echipa Tatarescu" este reomologata insa azi de echipa Tariceanu: dictatura nesimtirii si a dezinteresului national. Caci cum altfel poate fi catalogat acest cabinet care pitigaie regulat despre amenintarea "dictaturii Basescu" sfidand interesele nationale ale Romaniei si favorizand infractorii si tradarea. Dovada: votul de joi din Camera Deputatilor privind Ordonanta uzurpatoare "de urgenta" a Fundatiei Gojdu. Liberalii care s-au dres cu Leusteanul lui Ungureanu si-au dat mana la vot cu hotii de parlamentari ai UDMR, pentru a impune Romaniei un Acord al Ungariei. Un act murdar, perfectat cu tradatori cunoscuti din interiorul MAE roman, care priva de drepturi Biserica stramoseasca si beneficiarii testamentului lui Gojdu, roman-ortodocsii din Transilvania si Ungaria. Desi doar sase membri ai PCR-ului maghiar erau prezenti in sala, la numaratoare au aparut 12 voturi "pentru". Finutul lui Tariceanu, Bogdanel Olteanu, s-a facut ca nu vede hotia, desi a fost semnalata destul de raspicat de deputatii Opozitiei si nu numai ai ei.
Voia lui Dumnezeu a facut insa ca un jurnalist ZIUA sa trimita-n in sala un parlamentar de coridor pentru a-si exercita misiunea cu care l-a incredintat natiunea: simplul vot, cinstit. Astfel, conspiratia Gojdu s-a spart in bucati cu un vot de 89 la 88, conferind ziarului ZIUA si societatii civile responsabile una dintre cele mai mari victorii ale democratiei romanesti. Din pacate, aceasta a trebuit sa fie incrustata in trista istorie post-decembrista a Romaniei printr-o infrangere a unui act guvernamental imoral si ilegal. Mult mai trist este ca majoritatea gazetelor si trompetelor media dambovitene, sustinute prin fire invizibile de grupuri cu interese anti-nationale, au ignorat eforturile publicistice facute timp de sase luni de ZIUA si urmate apoi de doar cateva foruri civice. Este cazul sa amintim vocile, putine, dar hotaratoare, care au declansat, alaturi de ZIUA si Asociatia Civic Media, resorturile sentimentelor nationale in sanul parlamentarilor romani care nu s-au injosit cu un vot anti-Romania: inaltii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane si tinerii ASCOR - administratorii si beneficiarii de drept ai Fundatiei Gojdu -, Academia Romana, energicul deputat independent Aurelian Pavelescu, care a reusit sa catalizeze si bisericile surori, Catolica si Greco-Catolica, Ion Cristoiu si alti cativa ziaristi rasfirati in presa locala si centrala.
Gatlejele "societatii civile" semi-militarizate, care, alaturi de tariceni si asociatii lor urla ca vine dictatura lui Basescu, au tacut. Suspect, pentru naivi, normal, pentru realisti. Stipendierile varfurilor tocite ale acesteia vin din aceleasi surse care l-au scolit si intretinut pe tanarul nostru ministru extern, Mihai Razvan Ungureanu. Acesta pare decis sa mearga pana in panzele negre cu marlania Gojdu, in ciuda votului Parlamentului. Ceea ce nu intelege liberalul invizibil este ca ambasadele straine din Romania, mai ales cele aliate, contabilizeaza toate incalcarile demnitatii nationale. Un aliat ferm nu poate fi un aliat care cedeaza ca pres Ungariei, din postura celui care se considera un Liechtenstein al diplomatiei, vorba Leusteanului. Altfel, se transforma in simplu servitor, complice al lasilor si spertarilor, bun de aruncat la groapa de gunoi a coruptilor si tradatorilor, la care se lucreaza, cu spor, din ordinul dictatorului de Basescu. Inaugurarea oficiala: dupa Raportul din mai.
Astept cu infrigurare caderea dictaturii incompetentei, a necinstei si afacerismului si instaurarea dictaturii bunului simt, a realei dreptati si a curatului adevar.

---

Despre autor: