Bucurestiul cauta spatiu verde

Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1 al Capitalei, vrea ca proprietarii repusi in posesia terenurilor din parcuri, in baza Legii nr. 10/2001, sa fie expropriati "cu dreapta despagubire". "Avand in vedere agresiunea fara precedent facuta asupra spatiilor verzi din Bucuresti, solicitam exproprierea pentru cauza de utilitate publica a suprafetelor aflate astazi in proprietate particulara din Parcul Floreasca, Parcul Bordei si Parcul Herastrau, si in acest mod sa pastram ca bunuri publice aceste parcuri, sa le putem reface si reda bucurestenilor ca oaze pentru odihna si agrement", a spus Chiliman, ieri, intr-o conferinta de presa.
Edilul Sectorului 1 a mai spus ca, in urma cu doua luni, a cerut acest lucru printr-o scrisoare deschisa adresata conducerii municipalitatii, dar nu a primit nici un raspuns. "Diversi oameni influenti se opun acestei solutii, a exproprierilor. Acest lucru se vede in constructiile care apar in zonele verzi, ajungandu-se atat de departe incat instantele sa se substituie autoritatii locale si sa aprobe norme urbanistice in parcuri. Eu spun altceva: cei care pun in balanta costurile exproprierii au alte interese. Nu exista pret pentru sanatatea bucurestenilor. Din acest motiv, astept un raspuns ferm din partea primarului general Adriean Videanu", a spus Chiliman.
Bucurestenii mor prea repede
Chiliman si-a argumentat decizia apeland la datele specialistilor referitoare la gradul de poluare al Bucurestilor si speranta de viata a locuitorilor sai. "Agresiunea impotriva spatiilor este acelasi lucru cu un atentat la adresa sanatatii bucurestenilor. Suprafata de spatiu verde din Bucuresti s-a redus aproape cu jumatate fata de perioada 1989. Speranta de viata in Bucuresti este cu 4 ani mai mica decat oriunde in Romania, iar poluarea depaseste cu mult limitele admise. La acestea contribuie cu prisosinta agresiunea suferita de spatiile verzi, cu precadere in ultimii zece ani. In ultima perioada, parcurile de pe raza Sectorului 1 sunt supuse unor presiuni extraordinar de puternice din partea promotorilor imobiliari, care urmaresc sa distruga si ultimele oaze de verdeata, si asa putine in Bucuresti. Noi consideram ca trebuie sa oprim acum, cat mai putem face acest lucru, scaderea si mai mare a sperantei de viata a bucurestenilor", a precizat el.
Hayssam, proprietarul patinoarului Floreasca
"Acestui fenomen i se adauga si aplicarea legilor privind restituirea proprietatilor, prin retrocedari de terenuri din parcuri, precum si faptul ca suprafete intinse din anumite parcuri - cum este cazul terenului din Parcul Floreasca, pe care se afla Patinoarul Floreasca si instalatiile anexe -, au devenit proprietatea privata a unor societati comerciale. Patinoarul a fost construit si amenajat pentru bucuresteni in anul 1960, iar astazi firma IAPIT Divertis SA, actualul proprietar, doreste sa construiasca aici un hotel de peste 70 metri inaltime. Constructia va distruge, practic, o mare parte din parc si ii va priva pe locuitorii Capitalei de un important loc de recreere si distractie", a reclamat Chiliman.
Primarul Sectorului 1 sustine ca firma care a devenit proprietarul parcului si patinoarului Floreasca ii apartine lui Omar Hayssam. "IAPIT, chiar daca a fost creata, in cadrul Ministerului Turismului, pe timpul lui Ceausescu, apartine acum - intamplator sau nu - lui Omar Hayssam. Patinoarul a fost facut pentru bucuresteni, nu pentru IAPIT si nici pentru Hayssam. Acum fix doua saptamani am primit cererea unui certificat de urbanism pentru construirea unui hotel cu 18 etaje. Patinoarul va fi, probabil, sufocat de megaconstructie", a mai spus edilul.
Parcurile, in dezbatere publica
In parcul Bordei, proprietarul vrea sa construiasca un complex rezidential si cladiri de birouri, iar in parcul Herastrau, firma BTT SA a fost improprietarita "in mod abuziv" cu aproximativ 70.000 de metri patrati, suprafata pe care, de asemenea, se intentioneaza construirea unui complex rezidential si sedii de birouri. Insumate, suprafatele verzi pe care se intentioneaza construirea unor cladiri depasesc 12 hectare. "Provoc autoritatile si locuitorii Capitalei la o dezbatere publica pe aceasta tema, in care cetateni si autoritati, deopotriva, sa-si exprime opiniile", a mai spus Chiliman. "Cazul Bordei, de exemplu, este unul flagrant. Acel cetatean care a fost improprietarit cu 3,3 hectare de teren a acceptat terenul cu reglementarea urbanistica de la acea vreme. Adica zona verde. Cu alte cuvinte s-a considerat indestulat. Lucrul cel mai grav in cazul Bordei nu este dorinta acestui cetatean de a construi, ci faptul ca instantele au ajuns sa se substituie autoritatii locale, dandu-i dreptul acestui individ de a construi", a explicat Chiliman.
Cazul Bordei "rezolvat" de CGMB
Cazul Bordei a fost luat in discutie, la sedinta de ieri a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB), dar consilierii au amanat pentru sedinta viitoare sa ia decizia daca Costica Constanda, proprietarul parcului Bordei, poate sau nu sa construiasca pe suprafata de teren care ii apartine. Omul de afaceri Costica Constanda a devenit proprietarul a 3,3 hectare de teren din zona cunoscuta sub numele de parcul Bordei, printr-un schimb de terenuri intre el si municipalitate. Desi legea ii interzice sa construiasca pe o suprafata mai mare de 15% din suprafata parcului, el a obtinut in instanta o sentinta civila care ii da dreptul de a construi cladiri cu destinatia de hoteluri si birouri, potrivit proiectului de urbanism depus de acesta la primarie, document care insa a fost respins de municipalitate. Decizia instantei a fost contestata de municipalitate, procesul rejudecandu-se. Litigiul dintre municipalitate si omul de afaceri se judeca acum la Tribunalul Bucuresti. Omul de afaceri cere, pe langa aprobarea PUZ-ului de catre municipalitate, si despagubiri in valoare de 23 milioane de euro, reprezentand veniturile pe care acesta le-ar fi obtinut in urma valorificarii spatiilor de birouri pe care le-ar fi construit in zona.

---

Despre autor: