Amintiri cu perchezitii

Daca or fi existat oameni care i-or fi plans de mila ex-premierului Adrian Nastase dupa haituiala la care cica ar fi supus in ultimele saptamani, fara indoiala ca numarul acestora s-a redus considerabil dupa interventia capie si dizgratioasa a lui Dumitru Dragomir in Parlamentul Romaniei. La respectiva tribuna s-au discutat si multe lucruri serioase, chestii despre integrare, fiscalitate, politica externa, s-au luat la puricat articole din legi vitale, chiar si din Constitutie, insa in niciunul din aceste momente nu s-a facut auzita vocea lui Mitica, acesta multumindu-se sa picoteasca in fotoliu, sa voteze, eventual, in locul colegilor aflati la bufetul Camerei ori intr-un alt asemenea stabiliment sau cel mai adesea sa joace baza cu acolitii din acelasi partid al terapiei de grup, cu Irina Loghin sau Ion Dolanescu, pe care ii reunea, in perioada in care formau poate cea mai hidoasa tripleta din istoria acestei institutii fundamentale, existenta unui indice al IQ-ului similar cu cel al lui Claudiu Raducanu.
Ei bine, cum a auzit vorbindu-se despre arestari, descinderi ale politiei, luare si dare de mita, arestari, incarcerari, zeghe, zornait de catuse, mandate de perchezitii, Mitica a prins instantaneu glas, pentru ca in sfarsit in Camera Deputatilor se discutau subiecte la care el se pricepe ca nimeni altul, chiar daca nu a zacut in penitenciar suficient de mult pentru cat ar fi meritat. Ce bucurie trebuie sa fi resimitit el cand s-a urcat la tribuna si cum trebuie sa-i fi tresaltat pipota cand s-a apucat sa faca gat impotriva incercarii de a perchezitiona pinacoteca lui Nastase din Zambaccian. Nu ca i-ar fi pasat lui prea mult de soarta avicultorului de la Cornu, dar Mitica s-a gandit in primul rand la propria persoana, mai intai la ce a patit el la perchezitia efectuata la domiciliul sau in ianuarie '90, apoi la ceea ce i s-ar putea intampla si in viitorul apropiat, caci este putin probabil sa nu-l atinga si pe el aceasta ampla campanie de demascare si priponire a potlogarilor din ultimii ani. Crunta trebuie sa fi fost pentru Mitica amintirea acelui inceput de an 1990, cand politistii au gasit la hogeacul sau marfuri care nu stim daca astazi ar fi incaput in spatiile a doua angrouri, basca o punga plina cu aur si bijuterii, datorita disparitiei careia din seiful caraliilor a si fost eliberat, scapand de o condamnare pe care fara indoiala ca ar fi ispasit-o si astazi.
Poate ca singura similitudine dintre Mitica '90 si Nastase 2006 o constituie tablourile. Daca dupa cat am vazut fostul premier era un colectionar pasionat si oarecum avizat, Dragomir a investit in picturi la recomandarea altora, asta in primul rand ca auzise si el ca valoarea acestora nu scade niciodata, apoi pentru ca nu era prea bine sa detii prea multi bani, pentru ca nu se stia cand il loveste "ilicitul", cat ar fi fost de comandant la echipa militiei, lucru care chiar avea sa se intample. Dupa cum se stie, respectivele tablouri n-au fost gasite la perchezitia de acum 16 ani, acestea zice-se aflandu-se in pastrarea unui cunoscut boss mass-media din prezent, insa prin '96 acestea au aparut expuse la "Galeriile Dragomir". Stim ca am mai scris-o candva, insa nu putem sa nu rememoram discursul de prezentare al lui Mitica la deschiderea expozitiei de acum zece ani rostit in fata catorva zeci de ziaristi inclusiv de la televiziune: "Priviti aici in dreapta o panza a lui Tuculescu, iata ceva mai acana una din creatiile lui Luchian, colo dupa cuier veti putea admira un tablou pictat de unu', Cioculescu, Ciucurenco sau cam asa ceva, iar dincoace nu puteti sa nu va extaziati, sa ..., sa ..., baaaai, va omor 'tu-va in gura, care a furat, bai, resoul ala, ca azi dimineata il vazui aici. Bai, va nenorocesc, Pastele si grijania voastra de hoti!". Fel de fel de colectionari pe lumea asta!

---

Despre autor: