MAI il vrea pe Clamparu

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a cerut ieri sprijinul Garzii Civile spaniole pentru prinderea si aducerea in fata justitiei romane a gruparilor interlope romane care actioneaza in Spania, inclusiv a celei conduse de Ioan Clamparu. Ministerul Administratiei si Internelor a precizat printr-un comunicat ca ministrul Vasile Blaga a transmis aceasta solicitare directorului general al Garzii Civile spaniole (Guardia Civil), Carlos Gomez Aruche. Potrivit lui Blaga, aceste grupari - dintre care cea mai importanta este clanul Clamparu - afecteaza grav imaginea Romaniei si a cetatenilor romani care muncesc cinstit in Spania.
Potrivit MAI, seful Guardia Civil a aratat ca problema gruparilor de romani implicate in crima organizata este o preocupare importanta si pentru Ministerul spaniol de Interne. "Migratia legala este o bogatie pentru Spania, iar muncitorii romani au usile deschise in aceasta tara", a apreciat oficialul spaniol, insa autoritatile sunt ingrijorate de fenomenul migratiei ilegale, care este asociat cu crima organizata. Nu doar romanii sunt implicati in activitati infractionale pe teritoriul spaniol, cele mai periculoase grupari fiind alcatuite din albanezi si columbieni, a precizat Aruche. Ministrul Administratiei si Internelor a solicitat, de asemenea, directorului general al Guardia Civil asistenta de specialitate pentru pregatirea politistilor de frontiera, avand in vedere experienta Spaniei in domeniu si faptul ca Romania va gestiona, dupa integrare, o parte importanta a frontierei externe a Uniunii Europene. Spania si Romania ar putea coopera si pentru implementarea sistemului integrat de securizare a frontierei, adauga MAI.
Referitor la Cazul Clamparu, fostul atasat al Ministerului roman de Interne la Madrid a comunicat autoritatilor romane, la inceputul lui 2004, ca autoritatile de la Madrid "sunt de acord ca Ioan Clamparu si prostituatele ce vor fi identificate sa fie expulzati in Romania, daca o cer autoritatile de la Bucuresti". O nota informativa din mai 2004 a Ambasadei romane in capitala spaniola, atesta ca Ioan Clamparu lucra la o firma din Madrid pentru 350 de euro pe luna, locuia in Spania, alaturi de complici si garzi inarmate si avea zilnic intalniri cu proxenetii. Pe de alta parte, intr-una din revistele sale, Garda Civila spaniola il denumea pe Clamparu "unul din principalii traficanti de fiinte umane din lume", controland in jur de 200 de femei din Europa de Est care se prostituau intr-un parc din Madrid numit Casa del Campo. Aceeasi sursa mentiona ca acesta a fost, la un moment dat, retinut la Palma de Mallorca, dupa ce 30 de prostituate romance ar fi depus marturie impotriva lui, intrand in schimb in programul de protectie a martorilor.
Cazul Clamparu este cel invocat de presedintele Traian Basescu, la una din sedintele CSM, si in care au fost primite "trei sesizari extrem de severe".
Grupul condus de Ioan Clamparu a strans, din activitati de crima organizata, sume totalizand milioane de dolari, bani folositi si pentru a determina stoparea amplei anchete declansate impotriva grupurilor de crima organizata, se arata in rechizitoriul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT) din cadrul Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Trimis in judecata in lipsa, Clamparu este acuzat de initiere si constituire a unui grup criminal organizat in scopul comiterii unor infractiuni grave - una dintre cele mai grave infractiuni prevazute de legislatia romana - si de proxenetism. Zece membri ai filierei conduse de Clamparu au fost prinsi si arestati in Romania, Spania si Cehia, iar altii patru erau deja arestati in alte dosare. Cel de-al 15-lea - liderul retelei, Ioan Clamparu - a fost dat in urmarire internationala, fiind plecat din Romania din martie 2003. Intre timp, sapte au inceput a fi judecati in Romania, in stare de arest preventiv.

---

Despre autor: