Scandalul retrocedarii parcurilor

S-au implinit opt ani de cand Primaria Capitalei ar fi trebuit sa intocmeasca o evidenta clara a patrimoniului pe care il detine. Procesul a intarziat foarte de mult, incertitudinea astfel creata degenerand in ilegalitati. De aceasta situatie a profitat mafia terenurilor, in timp ce municipalitatea a pierdut sume mari de bani de pe urma contractelor de concesiune. Din nefericire, nici in prezent nu se stie cu exactitate care sunt bunurile ce alcatuiesc domeniul public si privat al municipiului Bucuresti.
Spatiile verzi dispar peste noapte
Legea nr. 213 a patrimoniului nu defineste foarte clar in ce consta domeniul public si privat al Primariei Capitalei. Cert este ca doar avand evidenta clara a bunurilor se poate vorbi despre un aspect urban, se poate stabili zona verde a orasului, dar si zonele unde se poate investi, pentru a se mentine un echilibru intre ariile Capitalei. In lipsa unei intabulari, pentru obtinerea unui anumit teren sau ceva pamant in plus, bucurestenii apeleaza fie la chitantele de mana, fie la actiunea in constatare. S-a incetatenit ca oamenii mai intai sa-si extinda curtile si mai apoi sa ceara in instanta o constatare a terenului, pentru a-si reface schita cadastrala. Numai in urma unor astfel de manevre, primaria a pierdut aproximativ 20% dintre terenuri. Ingrijorator este ca si spatiile verzi dispar peste noapte dupa acelasi tipic.
S-au intabulat cinci parcuri
In conditiile legislatiei actuale, in ultimii 15 ani, din Bucuresti au disparut peste 1,5 milioane metri patrati de spatii verzi. Abia acum, in urma unui intreg scandal de retrocedari a unor spatii verzi din Capitala, municipalitatea a trecut la intabulat parcurile in cartea funciara. Este vorba despre cele pe care primaria le are in administrare, si anume Herastrau, Carol, Cismigiu, Circului si Tineretului. Astfel, acestea au devenit domeniu public aflat in proprietatea primariei, putand fi protejate impotriva retrocedarilor. "Acum putem sa vorbim de despagubiri oferite celor care revendica parcuri. Este o situatie de normalitate in care trebuie sa intram. Ii vom despagubi pe oameni ori cu bani, ori cu terenuri la schimb, in functie de dorinte si posibilitati", a declarat viceprimarul general al Capitalei, Razvan Murgeanu.
100 de milioane de euro pentru retrocedari
Administratia locala a aprobat Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) ale tuturor parcurilor din Capitala. Astfel, in cazul unor erori judiciare sau administrative, acestea sa nu mai poata afecta domeniul public. Pana la intabulare s-a tinut cont de faptul ca legislatia actuala prevede ca terenurile aflate in domeniul privat al statului pot fi retrocedate fostilor proprietari in natura, unele dintre parcuri (Plumbuita, IOR, Carol, Bordei etc.) incadrandu-se pana acum in aceasta categorie. Acum, apartinand domeniului public al primariei se poate discuta de acordare de despagubiri banesti sau terenuri la schimb. La nivelul anului 2006, municipalitatea are prevazuta in buget o suma de 100 de milioane de euro pentru exproprieri de utilitate publica, fonduri cu care Primaria incearca sa recupereze o parte dintre parcurile retrocedate. Din nefericire, acestea nu sunt nici pe departe suficiente in comparatie cu sutele de cereri de retrocedare si pretentiile celor ale caror imobile urmeaza a fi nationalizate. Pana acum, parcurile erau retrocedate, potrivit Legii nr. 247/2005, privind reforma in domeniul restituirii proprietatilor, iar Primaria Capitalei incerca sa le recupereze prin exproprieri pe utilitati publice.
Cat "verde" pe cap de locuitor
O zona virana situata la marginea Capitalei, Vacaresti, a devenit de interes pentru municipalitate, tinta fiind transformarea zonei in cel mai mare parc din Europa. Perimetrul lacului Vacaresti este in suprafata de aproximativ 200 de hectare, dar este revendicata, partial, de proprietarii deposedati in perioada nationalizarii. Primaria Capitalei a convins 60% dintre persoanele indreptatite sa-si primeasca inapoi proprietatile nationalizate in aceasta arie, sa primeasca despagubiri. Cu restul de 40% municipalitatea se afla in curs de negociere. Aceasta intinsa suprafata, daca va fi transformata in parc, ne poate aduce la nivelul limitei de spatiu verde pe cap de locuitor acceptata la nivel international. In prezent, unui bucurestean ii revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde prevazut de normele internationale ale lumii civilizate, numai 2,5 mp, fata de limita acceptata de 12 mp/locuitor.

---

Despre autor: