Intre "Gde Bucharest" si "Strada Plantelor"

Constantin Stan, ultima ta aparitie editoriala este romanul "Gherda", carte importanta in proza romaneasca a ultimului deceniu. Ai lucrat la ea 23 de ani, timp in care ai scris si publicat alte carti, unele rasplatite cu premii. La ce te asteptai, totusi, de la "Gherda", dupa un asa lung travaliu?
La ce ma asteptam dupa publicarea romanului la care am lucrat 23 de ani?! La nimic si la toate. Ma asteptam, de exemplu, sa fie citit in grila minora a optzecismului, cu accentul pe tehnica romanesca, ma asteptam sa se remarce stilistica, dupa cum ma asteptam ca samburele infasurat in textura cartii sa fie mai greu descifrat, pentru ca la noi se practica lectura de tramvai: rapida si neglijenta. Ma asteptam sa aiba succes, daca succes inseamna doua premii (Premiul de proza al Festivalului "Poesis", Satu Mare, si Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, pe care am avut onoarea sa-l iau impreuna cu tine) si o nominalizare (la premiile Uniunii Scriitorilor), precum si numeroase entuziasme scrise si orale. Nu e putin sa-ti spuna cineva - si-apoi sa scrie - ca "romanul este o capodopera". Impovarator lucru, dar, sa nu fiu fariseu, placut lucru!
Ce carti noi ai in lucru? Ce experiente literare mai incerci?
Incerc o experienta noua, scriind simultan la doua romane. Unul este, de fapt, o continuare a unui proiect inceput in 1998, in revista "Secrete de familie", numit "Strada Plantelor" (stiu ca titlul a placut asa de tare incat a fost folosit si de un amic, dar nu am de gand sa renunt la paternitatea lui!), si un altul care se cheama "Gde Bucharest". De multa vreme n-am mai scris cu atata placere, trecand, uneori chiar in aceeasi dimineata, de la o poveste fantasta a unui Bucuresti miraculos la o poveste moscovito-berlinezo-bucuresteana de un umor la care, din cand in cand, rad si eu asa cum au ras, plin, sanatos, din tot sufletul, cei care au ascultat fragmentele pe care le-am citit la "Euridice". Sper ca anul acesta sa fie amandoua pe piata.
O privire rapida aruncata asupra literaturii de azi?
O repede ochire asupra literaturii din zilele noastre m-ar duce cu gandul la vorbele unui coleg de facultate, o figura a acelor vremuri de placuta amintire: "viata-i frumoasa, lumea-i intocmita prost". Intoleranta, batalii purtate pentru glorii efemere, de-o clipa, "de un anotimp, de-un an, de-un timp", orgolii nemasurate, atitudini si mentalitati care invenineaza o perioada fasta a literaturii romane, o asmutire a generatiilor intre ele, scriitori folositi pe post de baltac intr-o partida de oina profund romaneasca; intr-un cuvant: spectacol, in detrimentul seninatatii, claritatii, discernamantului. O miscare browniana, in care e bine sa nu te bagi pentru ca nu-ti mai afli cararea, propriu-ti drum. In rest, ca-n viata: lucruri interesante, lucruri plictisitoare si multe, multe semne de mirare.

---

Despre autor: