26 Decembrie 2005
La trecerea dintre ani, daca nu ar fi prezenta dantela voluptuasa a vinurilor spumante, Revelionul ar fi parca trist. Aniversarile noastre, ocaziile festive si receptiile diplomatice ar parea fara ""culoare"" daca nu s-ar servi o cupa de vin spumant.
La trecerea dintre ani, daca nu ar fi prezenta dantela voluptuasa a vinurilor spumante, Revelionul ar fi parca trist. Aniversarile noastre, ocaziile festive si receptiile diplomatice ar parea fara ""culoare"" daca nu s-ar servi o cupa de vin spumant.
De aceea mi se pare extraordinar momentul lansarii la apa a vaporului, cand spumarea vinului se impleteste cu spuma marii, faurind parca impreuna noile destine ale oamenilor si ale navei.
Reamintim ca vinul spumant s-a nascut in 1531 - din viile care inconjurau localitatea Limoux (in Sudul Frantei) - in plin Ev Mediu intunecat si stropit cu sangele razboaielor religioase. Ca un Mesia, acest vin ""viu"" aducea persoanelor prezente o unda de bucurie si o incredere pentru viitor. Cu timpul, vinurile spumante au inceput sa fie preparate si in alte locuri ale Frantei: Gaillac, Die, La€™...toile, etc.
Insa cea mai impunatoare si cea mai mare prestanta a avut-o vinul spumant din regiunea Champagne, obtinut in 1670, cunoscut azi sub numele de sampanie.
Romania este a patra tara, dupa Franta, Rusia (regiunea Crimeea) si Germania, in care a inceput producerea vinului spumant. In tara noastra, prepararea vinului spumant dateaza din 1841, obtinut din viile din apropierea orasului Iasi. Urmeaza: in 1862 - Timisoara, 1870 - Cluj, 1884 - Braila, 1903 - Azuga, 1913 - Bucuresti etc. Mai tarziu, incep sa se produca vinuri spumante direct in zonele viticole, purtand astfel denumirea de origine a locului de obtinere: 1952 - Blaj, 1956 - Jidvei, 1958 - Alba Iulia, 1966 - Apoldu de Sus, 1968 - Panciu, 1971 - Bucium, 1974 - Simleul Silvaniei. Apar incercari si in alte podgorii - Husi, Nicoresti, Dragasani, Dealu Mare - ce dovedesc ca si acestea pot deveni mari producatoare de spumante. Inainte de a desface o butelie de vin spumant, e bine sa cunoastem cateva reguli de baza, care ne vor ajuta sa-l apreciem. ""Cupa de sampanie"", universal cunoscuta, fiind larga la gura, nu permite mentinerea indelungata a spumei, iar datorita inaltimii sale mici grabeste eliminarea bulelor de dioxid de carbon (CO2), facand ca perlarea (degajarea bulelor) sa fie scurta si nespectaculoasa. De aceea se recomanda paharul de forma alungita, asa-numitul ""flûte à champagne"". Privind modul cum se degaja bulele de dioxid de carbon in pahare, vom constata ca acestea urca intai lent, apoi din ce in ce mai repede, pentru a se ""sparge"" la suprafata lichidului cu o muzicalitate fina - un adevarat spectacol! Poate fi considerat un vin spumant de calitate, cel care are o perlare fina (bule mici ce se degaja continuu), iar ""colierul"" de spumare format la suprafata este persistent.
Analiza conditiilor naturale ale Romaniei demonstreaza ca in tara noastra sunt intruniti toti factorii necesari pentru prepararea vinurilor spumante de calitate care pot sta alaturi de marile spumante ale lumii. De aceea, speram ca in anii care vor veni vinul spumant romanesc, produs direct in podgorii, va fi din ce in ce mai des prezent pe mesele noastre.
Luand in mana o cupa de Panciu, Jidvei, Bucium s.a. dorim cititorilor La Multi Ani!

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.