VOICU, IANCU SI MATEI E de ajuns sa spui Iancu de Hunedoara ca misterul locasului sa se evapore, descoperind printre firele de ceata o fortareata, care a fost nu numai un punct strategic, ci si o somptuoasa resedinta: Castelul de la Hunedoara. Ai

VOICU, IANCU SI MATEI

E de ajuns sa spui Iancu de Hunedoara ca misterul locasului sa se evapore, descoperind printre firele de ceata o fortareata, care a fost nu numai un punct strategic, ci si o somptuoasa resedinta: Castelul de la Hunedoara. Aici a fost locul in care Iancu punea la cale planurile de bataie in luptele cu turcii. Ulterior, aici s-a dezvoltat o viata economica extrem de bogata. Castelul a trecut prin cinci incendii. A ramas insa intiparita in mintea vremurilor imaginea marelui conducator de osti Iancu, dar si a fiului sau, Matei Corvin, cel care avea sa devina rege al Ungariei.

De departe ii zaresti turnurile care strapung cerul. De aproape, zidurile reci din piatra masiva, solemne si tacute. Doar paraul Zlasti, ce inca isi mai croieste drum pe sub podul imens de lemn, murmura cantecul stravechi al unei familii de boieri sau mai cu seama de bravi luptatori, al unui castel care acum da glas legendelor, depasind astfel granitele istoriei.

DONATIA BOIEREASCA. Peste castelul de la Hunedoara au trecut secole de pace, dar si de razboi. S-au dus si marii conducatori de oaste. S-au dus si bubuiturile armelor de pe meterezele castelului. Nici pasii de dans ai domnitelor nu se mai aud, nici cristalul pocalelor venetiene ciocnind in semn de victorie in palatul de festivitati pe latura de vest a castelului. A ramas insa faima unui neam, a unei familii a carei origini si acum dau batai de cap istoricilor si cercetatorilor, dar a carei membri au reusit sa se faca remarcati de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Este atestat in documente ca inca din secolul al XIV-lea, regele le daruieste o cetate, ""castru regal"" (fortareata), dupa cum apare ea in scrierile lui Moler in 1906, in urma sapaturilor arhelogice pe care acesta le-a facut la nivelul fundatiilor. ""Posibil ca acest castru sa fi fost donatia pe care Sigismund de Luxemburg ar fi facut-o lui Voicu, tatal lui Iancu"", este de parere Nicolae Cireser, directorul castelului de la Hunedoara. ""Cert este ca in actul de donatie de la 18 octombrie 1409 este vorba despre o innobilare colectiva in care sunt specificate numele lui Voicu, al fratelui sau, al unui var, dar si al lui Iancu, fiul acestuia. Datorita meritelor sale, Regele Sigismund le-a daruit, prin Voicu, domeniul Hunedoarei, bogat in sate, pamanturi, mine de fier, de sare si de aur, care au adus Corvinestilor venituri serioase."" Fie ca venise din Tara Romaneasca, fie ca se ridicase din randul cnejilor din partile Hunedoarei, sigur ramane ca Voicu a fost in slujba regelui Ungariei si ca in primii ani ai veacului al XIV-lea s-a casatorit si a avut doua fete si doi baieti. Cel care s-a distins, fiind considerat ""cel mai de seama luptator impotriva turcilor"", a fost Iancu de Hunedoara, mare conducator de osti, nascut in 1407.

Vizitatorii sunt atrasi nu numai de trecutul istoric al cetatii, ci mai ales de legendele ce s-au tesut in jurul lui de-a lungul vremii.
Una dintre ele se refera si la fantana aflata din curtea castelului


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.