Directiva Bolkestein, alarma falsa

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a declarat, ieri, ca cel mai contestat principiu al Directivei Bolkestein este principiul tarii de origine, conform caruia orice prestator de servicii care doreste sa furnizeze servicii intr-un alt stat membru UE, trebuie sa se supuna numai cerintelor administrative si juridice ale tarii de origine. Criticii Directivei Bolkestein si-au exprimat temerea ca prin acest principiu, lucratorii detasati vor primi salarii conform tarii lor de origine. Altfel spus, romanii detasati sa lucreze in Franta ar urma sa fie platiti cu salarii romanesti. Seful Delegatiei Comisiei Europene a precizat ca situatia sta cu totul altfel. Potrivit declaratiei sale, principiul tarii de origine nu va avea astfel de urmari, deoarece salarizarea se supune directivei privind detasarea salariatilor. Aceasta prevede ca furnizorii de servicii trebuie sa respecte conditiile de munca din statul membru in care isi trimit angajatii in interes de serviciu, iar autoritatile din acel stat trebuie sa verifice modul in care sunt respectate aceste conditii. Cu alte cuvinte, un constructor roman detasat in Franta ar urma sa fie salarizat conform reglementarilor franceze, primind astfel un salariu mai mare decat in Romania, a subliniat Scheele.
Scheele a explicat continutul Directivei Bolkestein, cat si procedurile care mai sunt de urmat inainte ca aceasta sa fie aplicabila. In primul rand, el a spus ca Directiva privind serviciile se afla la jumatatea procesului legislativ si si-a exprimat indoiala ca aceasta va fi adoptata inainte de sfarsitul anului 2006. Totusi, el a insistat ca acest proiect are o mare importanta pentru piata unica si pentru indeplinirea obiectivelor de crestere economica ale Agendei de la Lisabona, intrucat in UE serviciile reprezinta mai mult de 70% din PIB, iar in Romania se situeaza deja la 50% si tendinta este de crestere. In situatia actuala, companiile din sectorul serviciilor au probleme din cauza reglementarilor nationale, care constituie nu numai un obstacol birocratic fata de liberalizarea completa a acestei piete, ci produc firmelor interesate sa functioneze si in alte state decat cel de origine pierderi financiare ce se situeaza uneori la milioane de euro.
Scheele, surprins de protest
Scheele s-a declarat surprins fata de protestul organizat ieri, la Bucuresti, de catre Federatia Sindicatelor din Constructii "Familia" fata de proiectul Directivei europene, deoarece "membrii lor ar avea posibilitatea unor conditii de munca mai bune, inclusiv salarii mai mari". Seful Delegatiei Comisiei Europene a adaugat ca protestatarii nu au solicitat o intrevedere pentru a discuta despre motivele nemultumirii lor. La randul lor, acestia au declarat ca se tem ca, dupa ce Directiva va intra in vigoare, romanii angajati de companii straine si care lucreaza in alte tari membre ale Uniunii Europene vor fi platiti la nivelul din Romania, iar firmele europene care vor functiona pe piata romaneasca, conform Directivei, vor putea eluda orice forme de control din partea autoritatilor abilitate, deoarece vor avea documentele de lucru in limbile tarilor din care provin.
Prin urmare, Directiva impune un principiu de baza care spune ca, daca un furnizor de servicii este suficient de bun pentru un stat membru, atunci el este suficient de bun sa functioneze in oricare stat membru. Textul prezinta insa o abordare generala a sectorului serviciilor, lasand la o parte acele servicii extrem de specifice, in legatura cu care exista deja reglementari clare, cum ar fi cel al serviciilor bancare sau al asigurarilor.
Domenii de aplicare
Astfel, Directiva se va aplica activitatilor de consultanta in management, certificare si testare, managementul facilitatilor (inclusiv administrarea si securitatea birourilor), publicitate, serviciilor de recrutare, agentilor comerciali, consilierii fiscale, serviciilor imobiliare, constructiilor, distributiei comerciale, organizarii de targuri comerciale, inchirierii de autovehicule, agentiilor de turism, serviciilor de protectie si paza, dar si asistentei medicale, serviciilor de sprijin la domiciliu, serviciilor din domeniul audio-vizual, serviciilor de recreere, centrelor sportive si parcurilor de distractii.
Jonathan Scheele a explicat ca exista mai multe tipuri de furnizare de servicii: constituire sediu sau filiala in alt stat decat cel de origine, mutare temporara a activitatii, oferirea de servicii la distanta (ex: Internet, telefonie), furnizarea de servicii unor clienti proveniti din alte tari (turism, asigurari medicale private). Toate acestea pot fi incluse in doua mari categorii - stabilirea unui sediu in alta tara membra UE sau transferul temporar al personalului. In primul caz se aplica in mod cert principiul de baza al Directivei, in timp ce al doilea caz este supus reglementarilor statului de provenienta. Acest al doilea caz a facut obiectul celor mai aprinse dezbateri, insa Directiva prevede exceptii importante si care tin mai ales de normele de munca. Este vorba despre aspectele privind detasarea salariatilor, care impune obligativitatea respectarii conditiilor de munca (salariu minim, timp de lucru, standarde de igiena si siguranta) si a acordurilor colective in vigoare in tara in care se desfasoara activitatea. De asemenea, reprezinta exceptii normele privind calificarile profesionale, contractele cu consumatorii.
In ansamblu, Jonathan Scheele a apreciat ca este improbabil ca aceasta Directiva sa aiba efecte negative asupra unor sectoare intregi ale economiei romanesti, considerand ca este de asteptat ca firmele insuficient de dinamice sau competitive de pe piata romaneasca sa sufere dupa adoptarea textului.
Euro-observatorii romani sa fie atenti
Propus in ianuarie 2004 de fosta Comisie Europeana, condusa de Romano Prodi, proiectul de Directiva a constituit unul dintre principalele subiecte de pe agenda Consiliului European de primavara, din 22-23 martie 2005. Documentul a fost adoptat, la 22 noiembrie 2005, cu o serie de amendamente, de Comisia pentru piata interna si protectia consumatorului din Parlamentul European si urmeaza a fi analizat, intr-o prima lectura, de plenul legislativului european in decembrie 2005 sau ianuarie 2006. Procesul de adoptare presupune in continuare mai multe etape si, dupa estimarile lui Jonathan Scheele, nu va fi finalizat inainte de sfarsitul anului 2006. Ca intotdeauna, dupa adoptare, va exista o perioada pentru punerea in practica a prevederilor directivei la nivelul statelor din UE. Acest lucru poate presupune si modificari legislative, ceea ce inseamna ca intervalul de implementare va putea fi destul de lung, de ordinul anilor.
Pentru moment, desi Romania nu este inca membra a Uniunii Europene, cetatenii tarii noastre isi pot sustine punctul de vedere referitor la continutul Directivei asupra serviciilor. Dupa cum a mentionat Jonathan Scheele, acest lucru se poate face prin intermediul euro-obsevatorilor, prin adresare directa Comisiei Europene, prin intermediul diferitelor organizatii la care sunt afiliati partenerii sociali din Romania, precum si cu ajutorul Guvernului de la Bucuresti, ai carui membri iau parte la reuniunile omologilor lor din UE.
Forumul Social Roman (FSR) a salutat protestul Federatiei Generale a Sindicatelor "Familia" impotriva adoptarii Directivei Bolkestein de catre Parlamentul Europei.
"FSR impartaseste solidar ingrijorarea militantilor si membrilor de sindicat fata de efectele discriminatorii la care ar putea fi supusi de prevederile acestui act normativ", se arata intr-un comunicat al Forumului.

---

Despre autor: