Raport la raport

Am avut un raport de tara bun, echilibrat si oarecum tehnic-neutru al Comisiei Europene. A urmat un raport incurajator elaborat de socialistul Pierre Moscovici si prezentat Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, rediscutat miercuri pentru a i se da forma finala, dupa votarea amendamentelor la acest nivel. Asta pentru ca, la textul adoptat acum, se vor mai putea aduce noi amendamente inaintea votului in plen, probabil luna viitoare. Acum avem usor altceva pentru ca au intrat in functiune grupurile de lobby si negociere intre grupurile parlamentare, cu rezultate care ne pot defavoriza pe termen mediu si lung.
Oricat de rasuflat poate sa para argumentul, este vorba despre imaginea de tara. Ce oferim acum? O tara, impreuna cu clasa sa politica responsabila si competenta, care repeta obsesiv temerea privind activarea de catre UE a clauzelor de salvgardare. Orice propozitie care se rosteste la Bruxelles privind Romania ajunge la castravetele gros si mare al clauzelor. In sine, aparitia acestei proceduri a fost o noutate absoluta pentru UE, semnal de neincredere fata de capacitatea Romaniei (alaturi de Bulgaria) de a-si putea face temele corect si la timp. Pozitia in care am fost pusi este cea de corigent cu sanse de recuperare, umilitoare postura pentru o natiune care, prin vocea autorizata a presedintelui sau, isi doreste sa intre demna si cu fruntea sus in UE. Daca, dupa aceasta prima umilinta, Romania va mai beneficia si de activarea propriu-zisa a uneia dintre clauze, atunci problemele de imagine vor deveni si mai dramatice.
Ce-au cu noi? Pai asta spun acum, cat se poate de clar, amendamentele foarte dure depuse de reprezentanti de seama ai Partidului Popular European, familia politica din care noi suntem mandri ca fac parte (in ordinea vechimii) UDMR si PD. Fara sa ia in seama ce zisese atat de frumos presedintele nostru la Paris, cei de la PPE, impreuna cu cei din grupul liberal-democratilor (din care face parte PNL) si al verzilor, sunt autorii modificarilor la paragraful 6 unde se intareste mesajul european pe tema luptei impotriva coruptiei considerata drept "una dintre cele mai inalte prioritati". Pe langa coruptia la nivel inalt, se aminteste acum si despre cea "la fiecare nivel al justitiei, agentiilor de impunere a ordinii si legii precum si din administratie, precum si cea la nivel extins", solicitandu-se "urmari penale indeplinite cu succes".
Elmar Brok, foarte influentul presedinte al Comisiei de relatii externe (grupul PPE) a introdus si el un amendament care sa lamureasca foarte limpede ca "Parlamentul va lua pozitie asupra folosirii clauzelor de salvgardare, in special asupra calendarului aderarii, in functie de gradul de implementare a reformelor necesare si pe baza raportului detaliat al Comisiei din primavara viitoare, reamintind ca, asa cum s-a decis, Comisia trebuie sa tina pe deplin seama de parerile Parlamentului atunci cand pregateste recomandarile privind calendarul aderarii". Ceea ce inseamna ca Raportul Comisiei din primavara nu va fi suficient ci, asa cum ne spunea si Pierre Moscovici, este clar ca va urma inca un vot al Parlamentului pentru a se da un aviz conform.
Pai si ce mai vor? Ceea ce au cerut in multe amendamente separate, reunite acum in doua amendamente denumite "de compromis", alti reprezentanti ai PPE, printre care si tanara doamna Kinga Gal, vicepresedinte al Comitetului Parlamentar mixt UE-Romania (in sesiune la Bruxelles chiar in zilele discutarii acestui document). Primul amendament spune ca Parlamentul European isi exprima dorinta de a vedea adoptata cat mai rapid legea privind minoritatile "cu indeplinirea criteriilor politice Copenhaga", in paralel cu "nelinistea de a vedea ca mai exista inca masuri discriminatorii in legile electorale si sunt repetate in proiectul de lege asupra minoritatilor". Daca n-ati inteles cum devine lucrarea, atunci lecturati al doilea amendament: "Parlamentul European reaminteste ca trebuie luate masuri suplimentare pentru asigurarea protectiei minoritatii maghiare, in acord cu principiile subsidiaritatii si auto-guvernarii; cere autoritatilor romane sa sustina pe deplin invatamantul superior pentru minoritatea maghiara prin oferirea mijloacelor financiare necesare".
Aici s-ar putea sa avem o problema. UDMR-ul este partenerul clasic de guvernare al tuturor fortelor politice care au castigat alegerile din Romania, solutie pe deplin morala dupa standardele esichierului nostru politic. Ei ar fi trebuit sa puna primii intrebarea ce justifica apelul la "masuri suplimentare pentru asigurarea protectiei minoritatii maghiare". Daca nu, ministrul nostru de stat pentru coordonarea treburilor evropenesti, domnul Marko Bela, stie ceva mai mult si ar trebui sa se exprime in acest sens. Daca nu, iar vom lua o oala de laturi in cap pe degeaba. Traind bine pe mai departe.
P.S. Si euro-observatorii nostri ce fac? Si ei traiesc bine, multumesc de grija.

---

Despre autor: