Vioara lui Paganini, oferita ca premiu

Laureatii unui concurs anual de vioara organizat la Moscova vor avea posibilitatea sa cante timp de un an la un instrument care a apartinut celebrului compozitor Nicolo Paganini (1782-1840), relateaza Reuters. Fundatia Violin Art din Moscova a cumparat rara vioara - prima din legendara colectie a lui Paganini vanduta la licitatie - pentru suma de 1,01 milioane de dolari, a anuntat marti casa de licitatii Sotheby's.
Castigatorii concursului international Paganini de la Moscova "vor avea ocazia exceptionala de a canta timp de un an la aceasta vioara extraordinara", a declarat Maxim Viktorov, presedintele consiliului de administratie al fundatiei. Aceasta nu este numai primul instrument al lui Paganini scos la vanzare, ci si una din cele 50 de viori realizate de lutierul Carlo Bergonzi din Cremona care s-au pastrat. Pretul la care a fost adjudecata la licitatie constituie un record mondial pentru un Bergonzi. Vioara mentionata a fost construita undeva in jurul anului 1720, cand Bergonzi avea aproape 40 de ani si era deja cunoscut ca un lutier desavarsit, plasat pe locul al treilea dupa lutierii Josef Guarneri si Antonio Stradivari.
Nu se stie exact cand aceasta vioara a intrat in posesia lui Paganini - al carui mod de interpretare i-a facut pe multi sa-l suspecteze ca ar fi semnat un pact cu diavolul.
Se stie insa ca in 1840, la moartea lui Paganini, fiul sau Achille a mostenit 20 de viori, dintre care 10 Stradivarius. Printre cele 20 de viori se afla si cea care a fost scoasa la licitatie si care a fost certificata drept o vioara Bergonzi in 1870 de lutierul francez Jean-Baptiste Vuillaume. Apoi, timp de 80 de ani, aceasta vioara a trecut prin mai multe maini pana a ajuns la John Corrigliano, dirijor al Orchestrei Filarmonice din New York intre 1943 si 1966. Acesta a vandut vioara in 1957 unui violonist amator, a carui fiica a scos in prezent valorosul obiect la licitatie.
Viata unui geniu
Nicolo Paganini s-a nascut la Genova, Italia, la data de 27 octombrie 1782. El era unul dintre cei sase copii ai Teresei si ai lui Antonio Paganini. Nicolo Paganini a fost considerat a fi de catre multi critici cel mai mare violonist al tuturor timpurilor.
Cand era mic, pana la varsta de sase ani, Nicolo a primit lectii de muzica de la tatal sau, iar ulterior a studiat cu cei mai buni profesori din Genova.
La doar opt ani, el a compus prima sonata si a cantat, de asemenea, in public. In 1795 acesta s-a dus sa studieze la Parma, insa profesorii i-au spus ca nu mai au ce sa-l invete. Astfel, Nicolo a inceput sa studieze singur, ajungand sa exerseze chiar si 15 ore pe zi.
In 1797 a avut primul sau turneu, fiecare concert reprezentand un real triumf.
Din 1805 si pana 1808, a fost violonist la Curte, angajat de catre sora lui Napoleon, Elisa Bacciocchi. In 1809 Nicolo devine liber profesionist si isi canta propriile compozitii in intreaga Italie.
In 1828 Paganini incepe un turneu de sase ani si jumatate, care a inceput la Viena si s-a sfarsit la Paris in septembrie 1834.
Cronicile vremii vorbesc despre faptul ca acesta interpreta atat de sensibil anumite pasaje, incat audienta izbucnea deseori in lacrimi. Forta si virtuozitatea cu care a cantat intr-un concert la Viena l-au determinat pe un spectator sa declare ca zile intregi, dupa concert, l-a vazut pe Diavol cum il ajuta pe violonist.
Odata ce a devenit faimos, viata lui Paganini a fost o mixtura de triumfuri si excese personale. Desi castiga sume mari de bani, acesta ii risipea pe jocuri de noroc si alte forme de desfrau.
La un moment dat chiar a fost nevoit sa-si amaneteze vioara. Geniul lui Paganini ca interpret a umbrit munca sa de compozitor. Majoritatea compozitiilor sale le-a scris pentru el, iar muzica pe care o scria era atat de dificil de interpretat de catre alti muzicieni, incat s-a vehiculat ca ar fi facut un pact cu Diavolul. Unele din lucrarile sale sunt considerate a fi cele mai dificile compozitii pentru vioara din lume.
Potrivit lui Philip Sandblom - care a scris cartea "Creativitate si boala", foarte putine genii au experimentat o "agonie norocoasa" ca a lui Paganini, care se pare ca era chinuit de sindromul Ehlers-Danlos - afectiune care se manifesta prin flexibilitatea excesiva a articulatiilor. "Aceasta afectiune i-a permis lui Paganini sa cante la vioara pasaje incredibil de dificile, pentru care a devenit faimos. Incheietura mainii sale era atat de flexibila, incat o putea suci in toate directiile" scrie Sandblom.
Antonia Bianchi, o artista care a fost cu Nicolo in turneu in 1825, i-a daruit acestuia un fiu, la data de 23 iulie 1825. Desi cei doi nu au fost casatoriti niciodata, el si-a iubit fiul foarte mult, pana la moarte.
Cunoscut ca jucator impatimit, Nicolo Paganini a incercat, fara succes, sa deschida un cazino in 1838. Ulterior, el s-a mutat la Marsilia si apoi la Nisa, unde a murit la data de 27 mai 1840. (B.M.)

---

Despre autor: