360 milioane $, spaga in spitale

nevoie de tratament au dat spaga.
Pentru serviciile medicale publice si gratuite, mai mult de 60% dintre pacienti "au cotizat" anul trecut cu o suma considerabila. La 360 milioane $ se ridica nivelul bacsisului oferit asistentilor si medicilor, potrivit unui sondaj de opinie realizat la nivel national printre pacienti. Aceasta suma reprezinta 10% din totalul cheltuielilor publice pentru sanatate. Spitalele figureaza pe prima pozitie ca "locatie" unde se dau cele mai multe "atentii", fiind urmate de policlinici si cabinete ale medicilor de familie.
Conform sondajului, 42% dintre pacientii unitatilor medicale de stat au dat spaga din proprie initiativa catre medici si 55% catre asistenti, a aratat Bogdan Lazarescu, seful proiectului. De remarcat este faptul ca 36% dintre cei care au facut astfel de plati nu si-au permis aceste sume din venituri curente. Studiul mai releva si faptul ca asistentii medicali sunt cei care cer mai des decat medicii, conditionarea actului medical de primirea unei sume de bani fiind de numai 5% in cazul doctorilor si de 10% la asistenti.
Datele sunt cuprinse intr-un studiu finantat de Banca Mondiala si prezentat ieri sub titlul "Asistenta medicala pentru dezvoltarea unui plan de imbunatatire a transparentei si scaderea platilor informale din sectorul de sanatate romanesc". Realizarea acestuia a costat 96.000 $.
Un Barometru de opinie realizat in februarie 2005, de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS), pe un esantion de 1.076 de persoane adulte, arata faptul ca 55% dintre cei care dau "atentii" o fac "pentru ca asa se obisnuieste. Urmatoarele motive ar fi "pentru ingrijire mai atenta din partea doctorului" (32%), din "recunostinta" (29%), "pentru o relatie mai buna cu medicul in viitor" (21%), "pentru ingrijire mai atenta din partea asistentei" (18%) etc. De asemenea, 63% dintre romanii care spun ca au dat plati suplimentare au facut-o inainte de inceperea tratamentului sau a consultului.
Studiul finantat de Banca Mondiala propune si masuri de reducere a "atentiilor", intre acestea numarandu-se reorganizarea unitatilor publice sanitare, scaderea personalului angajat, diminuarea pachetului minim de servicii si definirea lui exacta. Pentru a evita atentiile catre medici, cei intervievati s-au aratat dispusi sa plateasca in medie 202.000 lei lunar suplimentar.

---

Despre autor: