Brancovenii, un sat ca oricare altul in Campia Romana. Un sat ca oricare altul? Poate ca m-am pripit, caci locului acestuia i-au aratat interes voievozii cei mari ai neamului: Mircea cel Batran, Neag

Brancovenii, un sat ca oricare altul in Campia Romana. Un sat ca oricare altul? Poate ca m-am pripit, caci locului acestuia i-au aratat interes voievozii cei mari ai neamului: Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanua€¦ Cu aproape patru secole si jumatate in urma, Jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, inalta aici o biserica din lemn, pe care nepotul sau - Voda, adicatelea - o va transforma intr-o manastirea€¦ fortificata (loc de rugaciune si bastion de aparare). S-au naruit zidurile, in veac? S-au ridicat altele. E poate in datul acestei natii ca zidurile surpate sa se inalte la loc. La 1699, Constantin Brancoveanu construieste biserica noua, in care se roaga azi maicile de la Manastirea Brancovenia€¦ Ascult cu nesat vorbele unei femei intre doua varste, cu glasul cald si puternic, totodata. Stie toata istoria locurilor si are o mare bucurie de a impartasi. Tace - caci de cuvinte nu mai e nevoie atunci - cand intram in muzeul manastirii, unde sunt adapostite, printre icoane si odoare bisericesti, coloanele mult intristatei manastiri a Vacarestilor.
E post. Locul e imprejmuit de lumina si de pretutindeni se inalta voci cristaline, in rugaciune.
Ar trebui sa ma opresc aici si sa las amintirea sa se imbrace in sfintenia locului. Totusi mai e o intamplare a acelei zile de care se cuvine sa amintesc aici: reteta de ""papusi de dragavei"" primita de la una dintre maicutele ce roboteau la cuhnia manastirii. Mancare olteneasca pe care maica a invatat a o face pe vremuri, la o alta manastire, cea a Clociocovului. ""Iei frunze de stevie tanara si frageda, le cureti si le legi in manunchiuri de le mai zice si ""papusi"". Le ungi cu ulei si le pui pe gratar, iar dupa ce s-au fript, le iei cu degetele de pe gratar - ai grija sa nu te frigi! - ori cu o furculita de lemn, dar sa nu le strapungi cu ceva de metal. Le cureti de atele cu care le-ai legat, le pui in strachina si mai adaugi doi tari (ardei iuti) tocati, ulei, zama arzante (fierbinte) in care ai fiert un morcov si-o ceapa. Zama trebuie sa fie sarata si indoita cu otet"". Nu, nu-i mancare manastireasca. Asa mancau oamenii la Clociocov primavara, cu mamaliga rece, cand se intorceau de la camp. ""Dar mi-a placut ca-i simpla si usoara si te iuteste la trup si la minte"" - imi mai spune, in vreme ce eu notez cu grija ultimele detalii in caietul meu de retete.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.