Nu cred sa mai existe vreo tara - serioasa, evident - unde clasa politica sa se miste atat de buimaca pe esichierul doctrinelor, sa sara de la un program la altul cu usurinta cu care puricele sare din blana cainelui in aceea a pisicii. Partide intreg
Nu cred sa mai existe vreo tara - serioasa, evident - unde clasa politica sa se miste atat de buimaca pe esichierul doctrinelor, sa sara de la un program la altul cu usurinta cu care puricele sare din blana cainelui in aceea a pisicii. Partide intregi (PNTCD transformat in PPCD, PD lepadandu-se de social-democratie si devenind popular), ori pe halci (cazul PRM-ului hacuit de fostul vremelnic presedinte Ciontu) isi arunca la cos ideologia, aderand brusc la alta. Doctrinele par a fi fost alese dupa tehnica biletelor de papagal. Fenomenul se petrece si la nivel individual, lideri ofuscati (cazul PSD) parasind barca si optand pentru un iaht. Dupa cum primarii amusina de unde bate vantul (si bugetul) puterii. De la sine inteles, e dreptul fiecaruia sa-si pastreze sau sa-si schimbe demersul ideologic. Dar nu astfel pot fi privite lucrurile dupa alegeri. Electoratul voteaza pentru o anumita orientare politica, pe care vrea sa o impuna, iar senatorii si deputatii au pe scaun acest insemn, nu altul. La fel primarii, in masura in care nu au candidat ca independenti. Hoinareala politica de la stanga la dreapta, trecand prin mijloc, in timpul legislaturii, dupa ce au fost ocupate locurile in Parlament, nu e altceva decat frauda si inselaciune, iar electoratul are dreptul la o reparatie. Logic si moral, aceasta ar insemna ca turistii prin politica - gruparea sau personajul - sa predea mandatul si sa astepte sa reintre in Camere, potrivit noilor optiuni doctrinare, la viitoarele alegeri. Dar asta ar insemna sa avem o clasa politica logica si morala, care sa modifice Legea electorala, interzicand, cu urmarile de rigoare, traseismul. Avem asa ceva? Nu sunt semne.
Despre autor:
