Marturie din Infern

Marie-Jeanne Ion: ""Am fost tinuti intr-un depozit de oameni""
Marie-Jeanne Ion s-a decis sa-si relateze cosmarul din captivitatea irakiana. In exclusivitate pentru cititorii Jurnalului National, ziarista de la Prima TV rememoreaza, intr-un ""jurnal de celula"", fiecare moment care i-a marcat cele 55 de zile traite la limita dintre viata si moarte in beciul din Irak. Incepand de azi, cititi o marturie in serial despre cum se vede viata atunci cand nu esti sigur ca te mai poti bucura de ea.

""Good morning. Are you happy?""
Ce poti raspunde la aceasta intrebare dupa ce cateva saptamani ai stat intr-un beci intunecos, in care aerul venea, din cand in cand, printr-o teava zidita in perete?
No!!!!!
Why? - intreba, cu naivitatea celui care nu are siguranta in a utiliza o limba straina, gardianul.
I will be happy when I go to Romania!
Ha, ha, haa€¦ Soona€¦ Sorry, sorrya€¦ ha, haa€¦

GESTURI DE BUNAVOINTA. Gardienii nu intelegeau de ce in fiecare dimineata cand veneau sa ne scoata la toaleta ne gaseau tristi, demoralizati. De ce nu eram in stare sa apreciem gesturile lor de bunavointa - faptul ca ne dadeau cate o tigara, ca se interesau daca vrem apa proaspata - bottle moy - sau daca vrem medicamente a€¦
Si-apoi, de o buna bucata de vreme, dupa-amiaza, ne lasau sa ascultam si radioa€¦ Culmea confortului!
Vedeau sederea noastra in celula de 4 pe 2 metri, inchisa cu usa din bare de fier, ca pe un soi de stagiu militar - desigur, pentru noi. Legati la ochi si culcati tot timpul, cea mai mare problema pe care o aveam era lipsa de oxigen. Si, desigur, lipsa vestilor de afara, acolo unde oamenii pe care ii auzeam la radio, la programele acelea interactive, erau liberia€¦
FACEAU ANCHETE, SA VADA DACA SUNTEM SPIONI. Ajunsesem in subsolul cu pricina cu sapte saptamani in urma. Stiam atunci ca rapitorii fac anchete, ca sa afle daca suntem sau nu spioni. Asta pentru ca, dupa cum ne-au comunicat, foarte multi agenti secreti se deghizeaza in jurnalisti ca sa patrunda secretele rezistentei irakienea€¦ Pentru ei, eram dusmani - oameni veniti dintr-o tara care
si-a trimis trupe ca sa controleze situatia din Irak. Asa ca fusesem luati prizonieri - prizonieri de razboi.
CU CAPUL INFASURAT IN BANDA ADEZIVA. Si mai stiam ceva, atunci cand ne-au mutat din prima locatie in cea de-a doua - ca ne vor duce intr-o ""casa mai buna"". Desigur, o minciuna menita sa ne faca sa stam linistiti in timpul transportului. Linistiti am fi stat oricum, daca e sa spun adevarul, fiindca ce probleme poti face cuiva atunci cand calatoresti in portbagaj, cu tot capul infasurat cu banda adeziva si legat de maini si de picioare?

PARADOX. Desi erau tinuti la limita dintre viata si moarte, ziaristii romani ostatici in Irak au stiut ca vor trai, un anume indiciu tradandu-i pe gardienii lor

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe