Cum evitam extractiile

Endodontia - tratament al canalelor radiculare - este considerata astazi o metoda de tratament sigura, avand un pronostic favorabil (8-9 reusite din 10 cazuri, chiar in situatia unor dinti infectati).
Ea a devenit o parte distincta a stomatologiei si este indispensabila pentru alte discipline. Este imposibil sa se poata aborda in practica tratamentul leziunilor carioase, parodontologia si protetica fixa fara endodontie. Finalitatea unui tratament endodontic este de a asigura mentinerea organelor dentare depulpate (fara nerv) in stare de sanatate permanenta si prevenirea aparitiei leziunilor periapicale (in jurul varfului radacinii) sau eliminarea lor, daca exista. Strategia acestor tratamente va fi deci de a evita sau de a elimina inflamatia tesuturilor periapicale, care este provocata de fenomene microbiene si imunologice asociate, a caror origine se gaseste in patologia endodontica. Indepartarea tuturor detritusurilor (resturi ce raman dupa scoaterea nervului) organice accesibile in sistemul canalicular este considerata astazi ca fiind suficienta pentru mentinerea sau restabilirea starii de sanatate endodontica.
Retratarea canalelor este necesara, atunci cand este posibila, in cazuri de esec al tratamentelor endodontice. Atitudine terapeutica
In cazul parodontitelor apicale cronice, daca leziunea periapicala este la fel la controlul dupa un an, trebuie continuata dispensarizarea, dupa unii autori pana la doi ani. Daca nici dupa aceasta perioada nu s-a produs o vindecare, putem considera tratamentul ca fiind un esec. Esecul terapiei endodontice, instalata in timp dupa obturarea de canal, pune stomatologul in fata alegerii atitudinii terapeutice, care poate fi de expectativa, de retratare conservativa sau chirurgical. In cazul expectativei se fac controale radiologice la 3 luni si la 6 luni, insotite de administrarea de antiinflamatoare in cazul in care afectiunea dentara este insotita de simptomatologie clinica. Pentru a determina sansele de reusita ale unei noi interventii, este necesar sa cunoastem cauza esecului initial si sa evaluam corect starea prezenta, pentru a putea decide retratarea sau nu a canalelor radiculare. Starea prezenta se va evalua in functie de criteriile clinice si radiologice cunoscute. In cazul evaluarii acceptabile nu se intervine, iar in caz contrar se intervine chirurgical sau conservativ endodontic. De obicei, in practica se pune accentul pe semnele clinice. Pentru ca o leziune apicala sa fie decelabila radiologic trebuie sa fie afectata prin distructie minimum 7% din corticala osoasa; rezulta ca exista dinti clinic asimptomatici, radiologic normali, cu modificari patologice reziduale sau initiale. De asemenea, o radiotransparenta apicala nu este neaparat o leziune evolutiva, ci poate fi un tesut cicatriceal care apare radiologic in acelasi mod. Atat timp cat nu exista o crestere dimensionala a leziunii, nu socotim tratamentul endodontic un esec. Manevre delicate
Scopul endodontului este de a mentine integritatea tesutului dentar, nelasand sa se dezvolte o leziune odata descoperita. Reluarea tratamentului endodontic este un act terapeutic dificil, din pacate prea frecvent necesar in practica zilnica. Sistematizarea si strategia sa sunt delicate si reprezinta o problema specifica pentru fiecare caz. In reluarile de tratament intervin numeroase variabile, care, din nefericire, nu tin totdeauna de indemanarea, cunostintele sau de bunavointa practicianului. De aceea ele constituie proceduri terapeutice speciale, adesea riscante, de cele mai multe o provocare profesionala pentru un adevarat endodont. TRATAMENT

---

Despre autor: