Notiunea de cenzura

Ce motiuni erau odata. imi aduc aminte de primul act de acest fel, anuntat chiar de regretatul Corneliu Coposu, impotriva cabinetului Vacaroiu. Ce mai freamat, ce mai zbucium. Ministrilor de atunci nici nu le venea sa creada ca sunt supusi unei judecati dure a Parlamentului. Opozitia si-a strans toate fortele, a mobilizat toti parlamentarii, a racolat si de la minoritati si a incercat sa convinga si "disidenti" de la Putere. Motiunea aceea a picat, dar avand exprimate aproape toate voturile posibile. Ulterior motiunile de cenzura au devenit o moda. S-a lansat chiar sloganul "nici sesiune fara motiune". Totusi erau tratate cu seriozitate. Pentru ca reprezinta un instrument democratic, parlamentar, pentru schimbarea unui guvern.
Motiunea de azi, in schimb, pare doar o jalnica manifestare a PSD si PRM prin care isi exprima dezacordul fata de angajarea raspunderii guvernului. Un act inutil de al carui succes s-ar bucura mai mult un partid la Putere, PD, decat un partid din Opozitie. Un act impotriva guvernului, dar cu efecte favorabile unui guvernant care isi doreste alegeri anticipate.
Mai bine s-ar renunta la aceasta procedura, care oricum nu a dat roade niciodata. Iar notiunea de cenzura ar putea fi exprimata printr-un acord prelectoral care sa sune cam asa: guvernezi tu, iar eu te critic fara nici un folos. Apoi facem schimb".



Precizare.



Dintr-o eroare tipografica, in editia de luni a cotidianului nostru a aparut la rubrica "Opinia zilei-Scurt pe doi" un editorial care a mai fost publicat in editia din 10 iunie. Ne cerem scuze cititorilor pentru aceasta greseala, neimputabila echipei redactionale, si ii asiguram in continuare de toata consideratia noastra.
Redactia

---

Despre autor: