Raport AEP in bataie de joc

Presedintele Autoritatii Electorale Permanente (AEP), Octavian Opris, a depus la Senat, pe tacute, in urma cu doua saptamani, mult asteptatul Raport privind alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004. Documentul, care urmeaza a fi prezentat plenului Parlamentului, ar trebui sa contina pozitia Autoritatii cu privire la organizarea si desfasurarea alegerilor de anul trecut. Se astepta un punct de vedere oficial, bine documentat, intrucat AEP este o institutie care face umbra pamantului si gaura bugetului de stat tocmai pentru a avea grija de ceea ce inseamna alegeri in Romania. Din pacate, lucrarea inregistrata pe 17 martie 2005 la Biroul Permanent al Senatului, purtand antetul AEP si semnatura lui Opris, este redactata intr-un mod cel putin neprofesionist. Ea contine numeroase greseli, fraze neterminate, aprecieri subiective. In plus, demersul presedintelui Opris - care a depus raportul la Parlament fara a avea acceptul celor doi vicepresedinti ai AEP - ridica serioase semne de intrebare din punct de vedere al legalitatii.
Potrivit Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, una dintre atributiile Autoritatii Electorale Permanente este prezentarea - in maximum trei luni de la incheierea alegerilor - unui raport asupra organizarii si desfasurarii alegerilor. Documentul trebuie analizat, aprobat si semnat atat de presedintele AEP, cat si de cei doi vicepresedinti. El se da publicitatii sub forma unei Carti Albe. Toate aceste prevederi au fost nesocotite: raportul a fost depus la Parlament dupa expirarea termenului legal; cei doi vicepresedinti - Ionel Flesariu si Alexandru Radu - nici macar nu au vazut lucrarea asumata de Opris; Cartea Alba nu a ajuns la public. Deocamdata, misteriosul raport zace in sertarele Birourilor Permanente ale Parlamentului. O copie a acestuia a ajuns in posesia ZIUA. Folosim acest prilej pentru a face cunoscute cateva din "perlele" inserate in document.
Fara predicat
In chiar prima pagina a primului capitol, intitulat "Contextul politic si cadrul legislativ", apare urmatoarea fraza de o profunzime tulburatoare: "In virtutea acestor imperative si a necesitatii rezolvarii unor probleme stringente pentru societatea romaneasca, precum ridicarea nivelului de trai al populatiei sau coruptia, teme predilecte si in campania electorala, responsabilitatea politica ce trebuia asumata de intregul spectru politic". Nu cautati predicatul, pentru ca nu exista. La pagina 19, primul paragraf te lasa cu gura cascata: "La acestea se adauga 142 de sectii de votare organizate pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din strainatate si 6 sectii organizate pe".
"Noua" Constitutie
In aceeasi lucrare se face referire (in pagina 6) la cadrul legal "marcat de adoptarea unei noi Constitutii in anul 2003". Autorii raportului ar trebui sa stie ca Legea fundamentala a Romaniei este, in continuare, Constitutia din 1991, care a fost doar revizuita in urma cu doi ani.
Mai departe, in pagina 7, este elogiat Legislativul: "Pe baza noilor prevederi constitutionale, in anul 2004, Parlamentul Romaniei a realizat o ampla imbunatatire a cadrului legislativ electoral". Catre sfarsitul lucrarii (pagina 59) autorul isi schimba parerea: "Din derularea procesului electoral in anul 2004 si din rapoartele OSCE si ale majoritatii organismelor neguvernamentale care au monitorizat desfasurarea alegerilor generale din romania, a rezultat ca actuala legislatie electorala nu rezolva pe deplin unele aspecte de maxima importanta referitoare la participarea si reprezentarea minoritatilor (...)". Cum ramane cu "ampla imbunatatire" la care se facea referire in pagina 7?
Recomandari curioase
Raportul se incheie, bineinteles, cu recomandari. Iata o propunere "interesanta", culeasa din pagina 75: "Pentru o mai buna familiarizare cu legislatia electorala si cu programele partidelor politice, se impune extinderea perioadei campaniei electorale, astfel incat sa se asigure un timp suficient pentru desfasurarea in bune conditii a tuturor operatiunilor electorale".
Daca raportul va fi inaintat plenului Parlamentului si nu va fi retrimis Autoritatii, parlamentarii vor avea ocazia sa descopere si alte idei nastrusnice. Iar daca doresc sa afle cine este vinovat pentru faptul ca romanii nu mai prea merg la vot, pot gasi raspunsul Autoritatii in paginile 44-45. Redam doar inceputul "analizei": "Absenteismul, aflat in crestere in tara noastra, se datoreaza in mare parte dezamagirii electoratului de catre partidele care s-au aflat la putere in perioada de dupa 1989".

---

Despre autor: