Codul muncii contine 240 de obligatii pentru angajator si 58 pentru angajat

Proiectul de modificare a Codului muncii a starnit reactia patronatelor, care acuza Guvernul ca a cedat presiunilor sindicale, ingradind in continuare drepturile angajatorilor si acordand prea multe facilitati angajatilor. In timp ce se declara de acord cu o serie de modificari propuse de Ministerul Muncii, afirmand ca acestea imbunatatesc activitatea mediului de afaceri si reduc din birocratie, oamenii de afaceri atrag atentia asupra unei serii de reglementari ramase din vechiul act normativ, care, in opinia lor, afecteaza grav dezvoltarea firmelor romanesti.
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) sustine majoritatea modificarilor Codului muncii cuprinse in proiectul initiat de Ministerul Muncii, insa considera ca exista multe aspecte care trebuie imbunatatite, a aratat, ieri, Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.
Consiliul sustine ca exista, in continuare, prea multe constrangeri pentru angajatori, in timp ce angajatilor li se confera o serie de facilitati nejustificate. "In cadrul Codului muncii exista 240 de obligatii pentru angajatori si doar 58 pentru angajati. Dintre acestea, 120 sunt obligatii directe pentru patroni, si doar 15 pentru salariati", a precizat Nicolescu.
Presedintele CNIPMMR a atras atentia asupra faptului ca peste 450.000 de firme existente la aceasta ora sunt microintreprinderi, care nu dispun de suficient personal pentru a face fata birocratiei impuse de Codul muncii, actul normativ fiind caracterizat si de o "lipsa de stimulare pentru personal", respectiv pentru productivitate.
Presedintele CNIPMMR a citat Raportul din 2003 al Comisiei Europene aupra progreselor economice ale Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana, care sublinia ca "noul Cod al muncii risca sa creeze obstacole in calea antreprenoriatului prin introducerea unor constrangeri pe piata muncii, precum si a unui numar de noi proceduri birocratice".
Printre prevederile cuprinse in proiectul Ministerului Muncii cu care CNIPMMR nu este de acord se afla mentinerea Registrului general de evidenta a salariatilor, despre care considera ca reprezinta "o dubla inregistrare si o bariera birocratica" pentru intreprinzatori. Aici, Consiliul solicita mentinerea carnetelor de munca. Modificarea reglementarilor privind aplicabilitatea si efectele contractelor colective la nivel de ramura si la nivel national este, de asemenea, criticata de CNIPMMR, care afirma ca nici un partener social nu a solicitat o astfel de schimbare. Mai mult, Consiliul este de parere ca "limitarea efectelor contractelor colective de munca la nivel national si la nivel de ramura reprezinta o bariera in stabilirea la nivel conventional a cadrului relatiilor de munca si are un impact negativ asupra pacii sociale".
CNIPMMR solicita, in acelasi timp, abrogarea dispozitiilor privind fondul pentru plata creantelor salariale, mentinerea aplicabilitatii clauzei de neconcurenta pe durata valabilitatii contractului individual de munca (obligatie principala a angajatului) si simplificarea procedurii raspunderii patrimoniale a angajatului, prin reglementarea unui mod unitar si eficace de aplicare a normelor si principiilor raspunderii civile contractuale in cazul pagubelor materiale produse de angajati, din vina si in legatura cu munca acestora.
Una dintre principalele revendicari ale CNIPMMR se refera la reintroducerea conventiilor civile, despre care afirma ca ar servi la flexibilizarea pietei muncii si reducerea cheltuielilor agentilor economici pentru asigurarea fortei de munca.

Proceduri "greoaie si birocratice" de concediere pentru necorespundere profesionala
Conform unui sondaj realizat de CNIPMMR pe un esantion de 257 de intreprinderi mijlocii, mici si microintreprinderi, provenind din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei, principalele dificultati generate de actualul Cod al muncii sunt procedurile birocratice si greoaie de concediere pentru necorespundere profesionala, indicate de aproape 90 la suta dintre firmele chestionate.
Alte probleme generate de Codul muncii sunt limitarea duratei maxime a timpului de lucru la 48 de ore pe saptamana, procedurile birocratice pentru raspunderea patrimoniala a angajatilor si cele pentru concedierea colectiva.
Conform sondajului, intreprinzatorii considera ca modificarile foarte urgente care trebuie adoptate sunt simplificarea procedurilor de sanctionare disciplinara a salariatilor, eliminarea limitarii timpului de lucru la 48 de ore pe saptamana, eliminarea cercetarii prealabile in cazul concedierii pentru necorespundere profesionala, mentinerea carnetelor de munca, eliminarea Registrului general de evidenta a salariatilor si eliminarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. De asemenea, oamenilor de afaceri li s-a cerut sa mentioneze orice alta modificare a Codului muncii care considera ca este necesar sa fie adoptata, majoritatea acestora (63,7 la suta) indicand reintroducerea conventiilor civile.
"O data cu scoaterea conventiilor civile, la nivelul intregii tari, din 600.000 de persoane care lucrau in acest mod, au ramas, brusc, 300.000. Sa nu va imaginati ca cei 300.000 de angajati care au disparut nu mai muncesc, acestia au preferat, insa, munca la negru", a declarat Ovidiu Nicolescu.
Presedintele CNIPMMR a precizat, totodata, ca in anul 2002, 30.000 de IMM-uri au "murit" din cauza blocajului financiar generat de neplata datoriilor firmelor de stat catre acestea.
Studiul mai precizeaza ca 67,86 la suta dintre intreprinzatorii chestionati au incredere ca Guvernul va echilibra Codul muncii, 91 la suta considera ca actul normativ acorda mai multe drepturi salariatului decat angajatorului, 59,84 la suta cunosc integral prevederile cuprinse in actualul Cod al muncii, 39,76 la suta partial si 0,4 la suta nu cunosc absolut deloc aceste prevederi.

---

Despre autor: